Castelul Corvinilor din Hunedoara, în top 10 „palate de poveste” din lume

Castelul Corvinilor din Hunedoara este menționat între construcțiile de gen din lume care par a fi desprinse din basme, într-un clasament alcătuit de site-ul american huffingtonpost.com.

Castelul din România se numără printre cele 10 palate „de poveste” prezentate de huffingtonpost.com.

Imaginea dedicată castelului Corvinilor surprinde această cetate împreună cu impresionantul pod de acces în edificiu.

Între palatele de basm se numără și castelul Leslie din Glaslough (Irlanda), castelele Neuschwanstein și Hohenschwangau din Germania, castelul din Sussex (Marea Britanie), castelul Eltz din Germania și castelul Lichtenstein din Baden-Württemberg.

EXCLUSIV Cristoiu, critic în asaltul dronelor asupra României: Nu e niciun act de eroism/Scopul manipulării e continuarea ajutorului pentru Ucraina

16:15

VIDEO Alertă în Mehedinți. Polițiștii caută un bărbat acuzat de un furt comis într-un magazin din Drobeta-Turnu Severin

16:00

Unicitatea Castelului de la Hunedoara constă în gradul înalt de reprezentativitate pentru arhitectura militară din sud-estul Europei secolului XV, el întrunind cele mai dezvoltate elemente de arhitectură civilă. Palatul Mare este o construcție de inspirație franceză, unică în spațiul dominat de regatul maghiar în acea perioadă, ilustrând măreția unei mari familii, cea a Hunedoreștilor, capabilă să împrumute modele arhitecturale dintr-un spațiu care găzduiește una dintre cele mai strălucite civilizații medievale: Franța, se arată pe site-ul Castelului Corvinilor.

Castelul Corvinilor a găzduit mai multe producții cinematografice (filme artistice, documentare și clipuri publicitare), între care și pelicula „Ghost Rider 2”, cu Nicolas Cage în rolul principal.

Conform site-ului CIMEC – Institutul de Memorie Culturală, Muzeul Castelul Corvinilor este adăpostit în Castrul regal, care este amintit în documente prima dată în anul 1364 și care, în 1409, este donat cneazului Voicu și rudelor sale. Iancu de Hunedoara întreprinde lucrări de mare anvergură în două etape între anii 1441-1456, inițial mărind dimensiunile fortificației militare și apoi transformând-o într-un castel somptuos prin lucrări unde predomină stilul gotic. Matei Corvin continuă după anul 1458 lucrările, insistând mai ales pe aspectul de înfrumusețare a construcției existente, astfel pătrunzând influențe renascentiste.

Ultima etapă de construcție are loc între anii 1618-1624, când principele Transilvaniei Gabriel Bethlen realizează ultimele construcții de mare anvergură (turnul nou al porții și palatul baroc de pe latura de est – actualmente cu fațadă neogotică). În anul 1724 castelul intră în proprietatea tezaurizatului habsburgic, situație care se menține până în 1880. Noua destinație, după anul 1724, produce monumentului daune însemnate, printre care și două incendii, ultimul, cel din 1854 transformându-l într-o ruină, după care este abandonat până în 1868 când începe restaurarea care datează până în 1914. Castelul a suportat o nouă etapă de restaurare între anii 1956-1968.

După 1997 începe proiectul de punere în valoare a monumentului care este unic în partea răsăriteană a Europei și reprezentativ pentru arhitectura civilă și militară medievală. Muzeul înființat în 1974 cuprindea inițial piese de lapidariu provenite de la lucrările de restaurare efectuate asupra monumentului la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. În prezent, muzeul deține și colecții de arheologie – ceramică, piese litice, metalice și osteologice provenite din săpăturile sistematice efectuate în zona Hunedoarei, acoperind cronologic perioadele istorice din paleolitic și până în evul mediu; etnografie – piese și recuzită din portul pădurenesc, unelte specifice acestei zone; artă decorativă – piese de mobilier sculptat, lăzi de breaslă, farfurii din ceramică și metal, icoane pe lemn și sticlă, tablouri pe pânză, statui din lemn; numismatică – monede din secolele XVI – XIX; tehnică militară – arme de tăiere, împingere, lovire, arme de foc (marea majoritate fiind replici).

Madalina Cerban, [email protected]