Cea mai mare locuință din pre-Cucuteni, descoperită în Suceava, ar putea fi vizitată de public

Directorul Muzeului Bucovinei, arheologul Emil Ursu, a declarat, luni, pe șantierul arheologic de la Baia, unde anul trecut a fost descoperită o locuință din prima fază a perioadei pre-Cucuteni, dar care nu a fost cercetată în totalitate, că în acest an s-a reușit descoperirea întregii locuințe.

El a spus că locuința, de aproximativ 92 de metri pătrați, este cea mare găsită vreodată în cultura pre-Cucuteni, datând din perioada 5200-5100 Î.Hr., locuințele mari apărând o mie de ani mai târziu, în perioada Cucuteni. Această descoperire urmează să fie prezentată cu prilejul împlinirii, în acest an, a 130 de ani de săpătură arheologică în perimetrul Cucuteni.

FOTO: svnews.ro

Ursu a menționat că au fost trimise probe pentru analize C14, dar că, din păcate, oasele nu aveau suficient colagen și a fost trimis un al doilea set de oase, rezultatele fiind așteptate la jumătatea lunii noiembrie.

UTILE Cum „păcălesc” românii facturile la curent. Metode simple și eficiente de economisire

16:27

CREDINȚĂ Sfântul Nicolae, 6 decembrie. Ce cadouri sunt interzise de Moș Nicolae

16:20

Prezent la șantierul de la Baia, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a spus că acest sit este foarte important pentru că se descoperă continuitate în acest teritoriu de la Carpați spre Nistru.

„Luăm în calcul ca anul viitor să putem păstra această locuință in situ, să o putem proteja, să găsim o formulă să o facem vizitabilă, pentru ca aceia care vor să vadă istoria de 7.000 de ani să poată să o facă chiar la Baia”, a spus Nechifor.

El a arătat că o parte din obiectele descoperite acolo sunt deja în patrimoniul Muzeului Bucovinei.

Directorul Muzeului Bucovinei a menționat că în muzeu vor fi prezentate grafic locuința și obiectele găsite.

Unul dintre cercetătorii care contribuie la acest șantier arheologic, Stanislav Țerna, de la Școala Arheologică Superioară din Chișinău, a spus că a stabilit ca în primăvara anului viitor o echipă din Germania, de la Universitate din Kiel, să facă în zonă cercetări geomagnetice care vor putea arăta conturul locuințelor aflate sub pământ, înainte de a se face săpătura.

„Practic vom putea vedea structura așezării, vom putea elabora o strategie ca să continuăm cercetările”, a spus Țerna.

Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a mai anunțat că în următorii doi ani urmează să fie elaborată o enciclopedie a complexului pre Cucuteni-Cucuteni-Tripolie, sub coordonarea celor trei state unde se găsesc vestigii ale acestei civilizații – România, Republica Moldova și Ucraina.

El a spus că acesta ar fi cel mai mare proiect de gen din Europa, cu un număr de 2.500 de pagini de format A4 în limba engleză, costurile fiind estimate la 150.000 de euro. La această enciclopedie urmează să participe, pe lângă specialiști din România, Ucraina și Republica Moldova, și specialiști din Germania, Rusia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Locuința descoperită de către arheologii suceveni în comuna Baia se păstrează bine, iar în afară de ceramică și vase au fost găsite și foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatră, dar și o vatră păstrată în integralitatea ei, precum și foarte multe râșnițe, ceea ce înseamnă că partea de prelucrare a grânelor era importantă. Pe șantierul de la Baia a fost prezentă și o echipă de la Cambridge, din care a făcut parte profesorul Martin Kenneth Jones, unul dintre principalii specialiști mondiali în arheologie biomoleculară a cerealelor, care studiază modul în care se făcea, în acea perioadă, schimbul de cereale între Europa și Asia, în special China.