Confesiunile unei stewardese: „Aveam un salariu de 7 ori mai mare ca acasă, dar am renunțat…” Care a fost motivul

”Am traversat Globul, am descoperit locuri la care nici nu îndrăzneam să visez, am fost admirată sau invidiată, am avut salariul de șapte ori mai mare decât cel pe care îl aveam acasă, dar am renunțat. Trebuie știut că meseria de însoțitor de zbor implică mai multe lucruri decât călătorii nesfârșite și hoteluri de cinci stele. Presupune o viață incitantă, dar total haotică, trebuie să dormi când nu ți-e somn, să mănânci când nu ți-e foame, să îți asumi riscuri din punct de vedere al sănătății. Nouă de la început ni s-a spus că, după doi ani de zbor, organele noastre nu mai sunt viabile pentru transplant. Trebuie să fii pregătit de orice, de la o banală indigestie, pentru că stomacul tău nu e obișnuit cu toate bucătăriile lumii, până la boli grave, pentru că ești nevoit să călătorești în țări cu epidemii de malarie, Ebola, și trebuie să fii pregătit, de ce să nu recunoaștem, de moarte”, începe Alexandra Rădulescu mărturisirile făcute pe blogul corinacaragea.ro

Tânăra spune că, în anii cât a fost stewardesă, a lucrat alături de colegi din 150 de țări și a cunoscut pasageri din 200 de țări, de la fiecare învățând câte ceva. ”De exemplu, a oferi unui japonez un obiect cu o singură mână reprezintă o insultă, în cultura lor gestul transmite că nu oferi acel obiect cu toată inima. Totodată, am realizat că sunt țări în care viața este mult mai grea decât în România, aveam nevoie de această ‘palmă peste ceafă’, văd România cu alți ochi acum”, spune Alexandra.

REȚETE Ai făcut prea multă salata Boeuf de Revelion? Câte zile poate fi ținută în frigider

15:23

ADMINISTRAȚIE Primăria Capitalei, taxată dur pe Facebook de bucureșteni din cauza artificiilor. Gafă în prima zi a anului și val de mesaje cu „vorbe grele”

15:18

Deși a călătorit în jurul lumii, fosta stewardesă spune că mereu îi era dor de ”supa mamei, de covrigul din colțul străzii, de pufuleți”. Dintre locurile pe care le-a vizitat, i-a rămas în minte India. ”Este o țară a contrastelor. Vezi sărăcie lucie, copii subnutriți, trupuri neînsuflețite pe străzi, apoi la 30 de minute de condus se ridică Taj Mahalul, o bijuterie arhitecturală, unde se plimbă femei cu haine de zeci de mii de dolari”, spune Alexandra.

Ea a explicat și cum reușesc însoțitoarele de zbor să rămână mereu calme. ”Orice formă de non-profesionalism este aspru taxată de pasagerul care își cunoaște dreptul de a depune plângere către manager. Acesta are dreptul de a acorda avertisment verbal, scris sau final. În cazul în care ai avertisment final și, în șase luni, apare alt incident, e timpul să-ți faci bagajele”, explică tânăra.

Alexandra a povestit și cel mai greu moment trăit la bord: moartea unui pasager. ”O femeie de 35 de ani călătorea cu fiica sa de 14 ani. Aterizam în Nigeria și ceilalți pasageri părăsiseră avionul. S-a prăbușit între scaune fără suflare. A fost resuscitată aproape o oră. Am simțit exact momentul în care am pierdut-o. Pe acel zbor am avut o colegă româncă și, deși nu aveam voie să vorbim în limba maternă, am rugat-o să nu o lase pe fetiță să vadă ultimele momente ale mamei. A fost un moment foarte greu”, explică fosta stewardesă.

Acum, Alexandra Rădulescu scrie o piesă de teatru despre experiența sa de stewardesă și speră ca premiera să aibă loc în noiembrie. Cât despre un sfat pentru tinerele care vor să devină stewardese, Alexandra spune că este important ca acestea ”să fie realiste, să își stabilească clar obiectivele, să se bucure de această oportunitate, dar să plece când nu se mai regăsesc”.