Craniul celui mai vechi hominid cunoscut, vechi de 3 milioane de ani, nu are caracteristici umane

Fosila cunoscută drept „copilul din Taung” este de fapt craniul unei specii de hominid (om preistoric n.r.) și este foarte importantă din punct de vedere istoric și științific pentru că este primul și cel mai bun exemplu privind evoluția creierului uneia dintre primele specii de hominizi, australopitecus africanus, descoperit în 1924 de paleontologul australian Raymond Dart și subiect a numeroase controverse.

Cercetătorii de la Universitatea Wits din Africa de Sud au analizat craniul cu ajutorul unui computer tomograf de înaltă rezoluție, iar rezultatele au aruncat serioase umbre de îndoială asupra teoriilor avansate anterior, potrivit cărora această fosilă prezintă adaptări craniene cheie în regiunea prefrontală a creierului, care se regăsesc și în cazul nou-născuților și copiilor mici ai omului modern.

„Un studiu recent asupra acestei fosile vechi de aproximativ 3 milioane de ani, despre care se crede că a aparținut unui individ în vârstă de 3-4 ani, arată că craniul prezintă indicii privind o sutură coronală și o fontanelă anterioară deschisă”, spune Kristian Carlson, cercetător la Universitatea Wits, unul dintre principalii autori ai studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences din Statele Unite ale Americii.

ACTUALITATE Netanyahu și Trump vor discuta a doua fază a armistițiului din Gaza, în Florida. Cum vrea republicanul să restabilească legea și ordinea în enclavă

13:38

ACTUALITATE Anul 2025, unul fără precedent în Europa. Incendii devastatoare și inundații catastrofale în Spania. Ne vom obișnui cu dezastrele climatice?

13:28

Aceste două caracteristici, care conferă elasticitate craniului, facilitează dezvoltarea postnatală a creierului la copii, dispărând mai târziu, mai spune cercetătorul.

Comparând datele avute despre fosilele de hominizi cu variațiile craniene în cazul cimpanzeilor, foarte apropiați de oameni, nimic nu susține scenariul evolutiv în cazul copilului din Taung, asigură cercetătorii.

Specialiștii subliniază că există multe probleme legate de modul în care anumite caracteristici ale fosilei au fost interpretate și spun că, potrivit noilor informații, caracteristicile fizice ale craniului fosilizat nu prezintă nicio legătură cu cele legate de dezvoltarea lobului prefrontal al creierului uman, zonă responsabilă de un mare număr de comportamente specifice omului modern.