Dracula confirmat de știință

S-ar putea ca Dracula să fi avut dreptate: sângele tânăr poate opri îmbătrânirea.

„Vârsta sângelui are un efect special asupra creierului”, este concluzia unui studiu efectuat la Facultatea de Medicină a Univeristății Stanford din Palo Alto, California, și coordonat de către profesorul Tony Wyss-Coray, scrie sciencemag.org.

Descoperirea arată că neurogeneza  poate fi controlată prin intermediul sângelui, ceea ce va duce la schimbarea modului în care sunt tratate maladiile neurodegenerative. Astfel potrivit concluziilor cercetărilor, s-a stabilit că procesele de îmbătrânire și degradare a creierului  sau chiar demența senilă vor putea fi stopate prin conceperea unor tratamente care să acționeze asupra sângelui și altor factori periferici decât asupra creierului în sine.

Pe măsură ce organismul înaintează în vârstă, procesele cerebrale devin treptat mai lente chiar și  în cazul celor care nu ajung să sufere de demență senilă, de Alzheimer sau alte maladii neurodegenerative. La vârste înaintate la nivelul creierului se mai formează doar foarte rar celule noi, iar activitatea neuronilor deja existenți este extrem de slăbită. Cercetătorii americani au vrut să vadă dacă aceste modificări pot fi influențate de factori sanguini. Surpriza lor a fost să consatate că schimbările au funcționat în ambele direcții, de la cei tineri la cei bătrâni dar și invers.

CONTROVERSĂ Cronologia celei mai controversate zile de Crăciun din istoria României. Filmul execuției soților Ceaușescu pe 25 decembrie 1989, pas cu pas

05:00

SOCIAL Singurele alimente pe care Elena și Nicolae Ceaușescu le consumau de Crăciun. Meniu de colecție pentru ziua festivă

05:00

Deja studii anterioare reușiseră să stabilească că dacă un cobai bătrân primește sânge de la unul mai tânăr, imunitatea și funcționarea mușchilor celui mai în vârstă vor fi îmbunătățite.

Primul pas al oameniilor de știință a fost să stabilească că așa-numita „barieră creier-sânge” stopează pătrunderea multor molecule de dimensiuni mari din fluxul sanguin, fără a fi însă perfect izolată, ceea ce ar poate permite trecerea anumitor compuși chimici prin locurile cele mai permeabile compuse din celule nervoase stem care interacționează cu sistemul circulator.

Apoi cercetătorii americani au măsurat nivelul neurogenezei la cobai în vârstă de trei luni și unii de doi ani, considerați adulți. Abia după aceasta au interconectat sistemele circulatorii a unor perechi de cobai tineri și adulți. După schimbul de sânge, specialiștii au constatat că numărul de noi celule din hipocampus care gestionează memeoria și orientarea a crescut de la a 400 la 1.000 la șoarecii adulți. În cazul celor tineri însă scădera a fost de aproape un sfert. 

Autoriii sudiului au administar zilnic cobailor tineri injecții cu sânge de la unii vârstnici ceea ce a dus la încetinirea neurogenezei și la scăderea capacității  de învățare și a memoriei. Astfel la un test de orientare într-un labirint cobaii tineri cu sângele modificat i au făcut de aproape două ori mai multe greșeli decât în mod obișnuit.

Cercetătorii nu au găsit încă acel compus sanguin care stimulează procesul de neurogeneză. Dar descoperirea faptului că neurogeneza are loc la șoarecii adulți cărora le-a fost administrat sânge tânăr indică faptul că o asemenea substanță există, mai afirmă autorii cercetării.