Jefuirea patrimoniului național. Cum au ajuns detectorele de metale principalii inamici ai arheologiei

Mai mulți arheologi, polițiști și reprezentanți ai Direcțiilor de Cultură din Timiș, Gorj, Mehedinți, Hunedoara și Alba s-au întâlnit, joi, la sediul Direcției de Cultură și Patrimoniu Timiș pentru a redacta un document cu o serie de recomandări către Ministerul Culturii pentru schimbarea legislației în domeniul deținerii detectoarelor de metale.

Conform experților prezenți, aceste detectoare sunt deținute, în special, de așa-numiții căutători de comori, care se autointitulează arheologi amatori și susțin că practică un hobby. Conform directorului Direcției de Cultură Timiș, Sorin Predescu, deținerea unui detector de metale, până în anul 2000 nici măcar nu era reglementată, iar acum, deși există o legislație în domeniu, aceasta este ambiguă și lasă loc de interpretări, pentru deținerea unui astfel de aparat fiind necesar doar un aviz al Poliției, care se eliberează celor care au un cazier curat.

ULTIMA ORĂ Alertă în flancul estic NATO. Avioanele de război Aliate au doborât o dronă deasupra Letoniei. Oamenilor li s-a cerut să se adăpostească

08:38

În 2020, Nona a părăsit India și s-a mutat în Craiova. Ce salariu are acum, după 6 ani ca muncitor în construcții

08:24

„Una din problemele utilizării acestor detectoare de metale este că nu sunt suficient reglementate. Din această cauză, se pierde foarte multă informație arheologică. Practic a devenit destul de simplu să ai un detector de metale, să te plimbi cu el și să descoperi artefacte importante din patrimoniul României, din diverse perioade. Necesitatea dezbaterii acestui subiect este dată, pe de o parte, de frecvența din ce în ce mai mare a acestor descoperiri și, pe de altă parte, de numărul tot mai mare de persoane care folosesc aceste detectoare. Este necesară redactarea unui cod punând accent pe soluțiile posibile în reglementarea utilizării acestor detectoare”, a afirmat Predescu.

Potrivit acestuia, prețul unui detector de metale este relativ mic, fiind cuprins între 100 și 500 de euro, ceea ce permite tot mai multor persoane să le achiziționeze.

„Tehnologia a luat-o în față și legea nu a ținut pasul cu această tehnologie. Detectoarele nu sunt foarte scumpe, nici foarte incriminate. Și astfel, informații arheologice importante sunt la mâna unor cetățeni care nu au nicio pregătire de interpretare a artefactelor pe care le găsesc. E o problemă mare, avem astăzi în atâtea situri din Timiș, dar și în restul țării, săpături neautorizate, căutări făcute la adăpostul întunericului sau pustietății. Și ne trezim cu obiecte care vin către muzee și direcții de cultură, obiecte luate probabil din situuri arheologice, dar noi nu putem proba asta”, a mai spus Predescu.

Conform arheologului Victor Bunescu, căutătorii de comori se folosesc și de o prevedere legislativă care le permite să vândă artefactele descoperite la o valoare cuprinsă între 30 și 45 la sută din valoarea totală estimată de experți, însă acest lucru înseamnă automat și pierderea unor informații legate de localizarea exactă a acestor artefacte, dar și la distrugerea unor situri arheologice. El a dat ca exemplu un sit aflat lângă Mașloc, județul Timiș, unde arheologii au descoperit o cetate din pământ care datează din Evul Mediu. Recent, acolo s-au descoperit urme ale unor săpături neautorizate, chiar în mijlocul fostei cetăți, însă experții nu știu ce au găsit căutătorii de comori, pentru că artefactele extrase nu au fost niciodată recuperate.

„E o căutare de comori, nu neapărat din aur. Iar statul, pentru că nu a clarificat ce înseamnă întâmplător sau căutare deliberată, trebuie să ofere ca recompensă. S-au descoperit multe artefacte, problema e că multe ajung pe piața neagră. Unele care par că nu au valoare sunt abandonate și nu știm atunci când se găsește aur sau argint ce se întâmplă cu el. E ca și cum ai da pușcă unui vânător și îi spui că nu are voie să o folosească pentru a împușca animale. E evident că asta va face”, a mai spus Predescu.

Reprezentanții inspectoratelor județene de poliție prezenți la întâlnire au afirmat, la rândul lor, că au în lucru dosare legate de acești căutători de comori, însă de cele mai multe ori aceștia scapă cu amenzi penale sau chiar nepedepsiți, deoarece este greu de probat că artefactele pe care aceștia le dețin au fost furate din situri arheologice, chiar dacă ele nu au acte.

La rândul lui, arheologul George Bounegru din Alba a declarat că arheologia este o profesie, deci nu se poate vorbi despre arheologi amatori.

„Arheologia este o profesie. Nu poți să te declari arheolog amator. E o jignire adusă profesiei” Nu poți fi medic amator și să poți să operezi”, a spus Bounegru.

Cei prezenți vor redacta, la finalul întâlnirii de la Timișoara, o serie de recomandări Ministerului Culturii pentru reglementarea acestui domeniu, unii dintre cei prezenți susținând chiar interzicerea totală a deținerii de detectoare de metale de către persoane fizice.