Lovitură pentru turismul românesc: la ce capitol suntem pe ultimul loc în UE

În precedentul raport anual al EEA, procentul apelor care răspundeau normelor de calitate minime stabilite de legislația europeană era de 94,7%. În acest an au fost incluse Elveția și Albania. Procentul apelor de ‘calitate excelentă’ este de 83%, conform eșantioanelor prelevate în 2014, fiind în ușoară creștere.

Toate locurile de scăldat din Cipru, Luxemburg și Malta au o calitate excelentă a apei. Aceste țări sunt urmate de Grecia (97%), Croația (94%) și Germania (90%), toate având proporții ridicate de locuri de scăldat cu o calitate excelentă a apei. În clasamentul întocmit de EEA, România ocupă ultimul loc (după Albania), având cele mai multe locuri unde calitatea apei este conformă cu valorile minime.

Țările în care se găsesc cele mai multe locuri de scăldat unde calitatea apei este nesatisfăcătoare sunt Italia (197 locuri), Franța (105) și Spania (67).

VIDEO Turnul Londrei a fost închis pentru vizitatori. Patru activiști au fost arestați după ce au aruncat cu mâncare în vitrina Coroanei Imperiale

15:51

ECONOMIE Miliardarul Seamus Fitzpatrick are undă verde de la Comisia Europeană pentru a cumpăra Stada. Firma are o fabrică de medicamente și în România

15:13

Calitatea apelor lacurilor și râurilor este în urma celei din mări, însă se îmbunătățește: este ‘excelentă’ la 78,2% din apele interioare unde se face baie, cu 1,6% mai mult decât anul trecut.

Circa 85,5% din locurile aflate la malul mării au ape excelente. Cele mai bune destinații europene din acest punct de vedere sunt Croația, Malta, Cipru, Grecia, Portugalia și Italia, apoi Spania și Franța, ultima cu o rată a excelenței de 77,3%.

Ca proporție, malurile țărilor scandinave și baltice prezintă cele mai multe probleme, iar Spania, Irlanda, Olanda și Franța înregistrează cea mai înaltă rată de probleme la siturile de pe apele interioare.

Situația este furnizată de statele membre ale UE, care măsoară prezența bacteriilor provenite din apele uzate și de la turmele de animale, susceptibile să provoace vărsături și diaree. Evaluarea nu ia însă în calcul poluarea care poate aduce prejudicii mediului natural, scrie Agerpres.