Misiune imposibilă: motivul pentru care epava avionului dispărut nu este găsită

Căutarea rămășițelor zborului MH 370 a liniilor aeriene din Malaysia demonstrează că sub apă, la o adâncime de 5 kilometri, totul este practic o necunoscută. Un submarin robotizat de ultimă generație, Bluefin-21, a fost trimis de patru ori să caute resturile epavei avionului, însă presiunea zdrobitoare a apei l-a împiedicat să își ducă misiunea la capăt.

MESAJE DE PAȘTE, SMS DE PAȘTE, URĂRI DE PAȘTE. Exemple de MESAJE pe care le poți trimite DE PAȘTE

În jur de 95% din fundul mărilor și oceanelor nu este cartografiat, iar cu siguranță acolo se află cea mai căutată epavă aviatică din lume. „Cunoștințele noastre despre detaliile fundului oceanului sunt foarte, foarte reduse”, spune Erik van Sebille, oceanograf la Universitatea New South Wales din Sydney.

CONTROVERSĂ Întâlnire selectă a Pentagonului cu țări NATO pentru discuții despre viitorul Alianței. Printre cei excluși: Franța, Marea Britanie și România

23:01

REACȚIE Numele surpriză pe care Elena Udrea l-ar dori ca premier: „Un politician temeinic”

22:53

Motivul este simplu. Aproape toată tehnologia modernă de comunicații – lumină, radio, raze X, wi-fi – este o formă de radiație electromagnetică, pe care apa pur și simplu o absoarbe. „Singurul lucru care poate să fie emis sub apă este sunetul și de aceea trebuie să folosim un sonar”, explică cercetătorul.

La o adâncime de 5 kilometri însă, și sonarul are probleme în a stabili parametri de bază. Se credea inițial că apele în care este căutat avionul MH 370 au o adâncime de 4,2-4,4 kilometri, pentru că asta scria pe hărțile desenate de-a lungul timpului din datele adunate de vasele dotate cu sonar. S-a dovedit că adâncimea este de cel puțin 4,5 kilometri, iar asta s-a aflat doar după ce submarinul robot a ieșit la suprafață automat, pentru că aceasta este adâncimea maximă până la care poate coborî.

Cealaltă mare problemă care afectează vizibilitatea sub apă este volumul imens de gunoi din ocean. În ape se găsesc 5,25 trilioane de particule de plastic, adică aproape jumătate de milion de tone, conform experților. În prezent, în oceane s-au creat 5 mari zone unde se adună gunoiul, acolo unde curenții fac ca toate resturile să se adune. Cea mai mare este în Pacific și măsoară între 700.000 și 15 milioane de kilometri pătrați. Acest gunoi este înghițit de plancton, de pești, păsări și mamiferele marine, punând în pericol astfel întreg ecosistemul.

Gunoaiele plutitoare au împiedicat de asemenea căutările. Sute de obiecte suspecte au fost detectate de sateliții care căutau resturile aeronavei, provocând ocoluri costisitoare pentru a investiga ceea ce până la urmă s-a dovedit a fi bucăți de gunoi.

Submarinul poate fi de asemenea afectat de gunoiul de sub apă. Conform unui studiu bazat pe 8.000 de ore filmate sub apă. Pe fundul mărilor se află o cantitate imensă de gunoi, din care o treime este plastic – pungi, sticle, paleți, lăzi. Acolo se află de asemenea și metal – anual se pierd în apă cam 10.000 de containere.

Este tentant să spui că zborul MH 370 a dispărut pur și simplu în spațiu, însă dacă s-ar fi întâmplat așa, resturile ar fi fost găsite până acum.