Peste 750 de milioane de ţânţari modificaţi genetic vor fi lăsaţi în libertate în Arhipelagul Florida Keys

După ce în 2009 şi 2010 districtul Florida Keys a fost afectat de multe focare de febră denga, autorităţile au decis să aprobe un proiect prin care în 2021 şi 2022 vor fi lăsaţi în libertate peste 750 de milioane de ţânţari modificaţi genetic. Localnicii spun că refuzând să fie trataţi drept „cobai”.

Autorităţile locale din Florida Keys, statul american Florida, au decis să aprobe planul prin care în 2021 şi 2022 vor fi lăsaţi în libertate peste 750 de milioane de ţânţari modificaţi genetic, în scopul combaterii ţânţarului febrei galbene. Această decizie a generat obiecţii virulente din partea localnicilor şi unei coaliţii de ONG-uri de mediu, relatează CNN.

Focarele de febră denga din districtul Florida Keys, răspândită de către ţânţarul febrei galbene, au creat disperare în 2009 şi 2010

În 2009 şi 2010 focarele locale de febră denga, răspândită de către ţânţarul febrei galbene (Aedes aegypti), au creat disperare în districtul Florida Keys, multiplele eforturi depuse pentru eradicarea insectei dovedindu-se inutile.

REVELION Mesajul lui Marcel Ciolacu, de Anul Nou: „La mulți ani, în primul rând buzoienilor mei și tuturor românilor!”

23:44

ACTUALITATE Un fost star „Discovery Channel” și-a ucis colegul de celulă. Motivul pentru care Chad Ollinger a recurs la crimă

23:30

În 2012 districtul a solicitat sprijinul companiei Oxitec. Compania a dezvoltat un ţânţar de sex masculin, numit OX513A, care este programat să moară înainte de vârsta adultă, cu excepţia cazului în care a fost crescut în apă care conţine tetraciclină.

Masculii sterili OX513A pot să trăiască şi să se împerecheze cu femelele, însă urmaşii lor, de ambele sexe, vor moşteni programarea şi vor muri, limitând astfel creşterea populaţiei de ţânţari.

Proiectul pilot este creat pentru a testa dacă ţânţarii modificaţi genetic sunt o alternativă viabilă la pulverizarea de insecticide împotriva ţânţarului febrei galbene, specia de ţânţar care este purtătoarea a numeroase boli grave precum denga, febra galbenă, febra Chikungunya şi febra Zika.

Testele făcute în Insulele Cayman, Panama şi Brazilia au avut o rată mare de succes.

De exemplu, într-o zonă urbană a Braziliei, prezenţa lui Aedes aegypti a fost redusă cu 95%.

Agenţia pentru Protecţia Mediului a aprobat solicitarea firmei Oxitec după mai bine de zece ani de investigare la nivel internaţional a impactului ţânţarului modificat genetic asupra sănătăţii umane şi a mediului.

Dar vestea creării insectei modificate a dus la reacţii violente în Florida unde, până astăzi, peste 242.000 de oameni au semnat o petiţie Change.org împotriva proiectului.

Localnicii sunt supăraţi, refuzând să fie trataţi drept „cobai” pentru ţânţarul „superinsectă” sau „Robo-Frankenstein”

Având în vedere toate crizele urgente cu care se confruntă ţara noastră şi statul Florida – pandemia de COVID-19, nedreptăţile rasiale, criza climatică – administraţia a folosit banii contribuabililor şi resurse guvernamentale pentru un experiment de tip Jurassic Park”, a spus Jaydee Hanson, director de politici la Centrul Internaţional pentru Evaluarea Tehnologiei şi Siguranţa Alimentară, într-un comunicat emis miercuri. Acesta susţine că agenţia pentru protecţia mediului a refuzat să analizeze cu seriozitate riscurile de mediu.

Oxitec a dezvoltat între timp o a doua generaţie de tehnologie, de „ţânţar prietenos”, şi a retras cererea pentru prima variantă. Noul ţânţar mascul OX5034 este programat să ucidă doar ţânţarii de sex feminin, masculii supravieţuind mai multe generaţii şi transmiţând urmaşilor de sex masculin genele modificate.

Anumite grupuri de protecţie a mediului sunt îngrijorate că răspândirea genelor masculilor în populaţia sălbatică ar putea dăuna speciilor de păsări, insecte şi mamifere ameninţate şi pe cale de dispariţie, care se hrănesc cu ţânţari.

„Eliberarea de ţânţari modificaţi genetic va pune în mod inutil locuitorii Floridei, mediul şi speciile pe cale de dispariţie în pericol, în mijlocul unei pandemii” a spus într-o declaraţie de miercuri Dana Perls, manager de programe alimentare si tehnologie al organizaţiei Friends of the Earth.