S-a demonstrat științific: weekend-ul ar trebui să dureze trei zile. STUDIU

Cine simte că zilele libere de la sfârșitul săptămânii sunt prea puține și nu vine luni la serviciu cu bateriile complet încărcate percepe în mod intuitiv un fapt demonstrat de oameni de știință, care au arătat prin cercetări medicale, ale somnului, cognitive și psihologice validitatea acestui lucru. S-a demonstrat că o săptămână de lucru mai scurtă ar trebui să fie obicei și nu excepție (ca în cazul prelungirii la zile de sărbătoare sau de concediu).

De când starea bună a salariaților constituie o preocupare pentru opinia publică, se încearcă cuantificarea cât mai precisă a efectului săptămânilor de lucru asupra sănătății fizice și mentale. Rezultatul — că săptămâna de lucru de cinci zile nu este benefică pentru nicio parte (angajator și angajat) — este atât de general încât multe firme americane (aproape 43%) propun program de lucru redus unor salariați ai lor. Sunt vizați îndeosebi cei care stau aproape fără întrerupere cu mâinile pe tastatură și cu ochii pe monitor.

ALEGERICandidatul socialist la președinția Franței, Jean-Luc Melenchon, și-a lansat campania electorală: „Trebuie să schimbăm totul – de la salarii la vârsta de pensionare”

07:27

ACTUALITATE8 Noiembrie, calendarul zilei: Se nasc Nicolae Paulescu și Alain Delon. Wilhelm Conrad Röntgen descoperă razele X

07:15

Se pare că toți au de câștigat, existând numeroase argumente în favoarea unui weekend de trei zile, toate fiind amplu studiate și demonstrate. Primul este cel al sănătății. Prima victimă a multelor ore de lucru este inima. Nu este o descoperire recentă, ci medicii au semnalat-o de câteva decenii. Luna trecută însă, revista The Lancet a publicat o amplă meta-analiză care prezenta legătura dintre bolile cardiace și munca în exces la 600.000 de persoane (bărbați și femei) din America, Europa și Australia. Rezultatul a fost că cei care munceau cele mai multe ore (55 de ore pe săptămână și mai mult) prezentau un risc cu 33% mai mare să sufere un AVC decât cei care lucrau sub 40 de ore săptămânal. Salariații cu cel mai încărcat program riscau și cu 13% să sufere de o boală cardiacă.

O altă constatare a fost că riscurile unei boli de inimă sunt mai mari în rândul persoanelor cu venituri mai mici. La începutul acestui an s-a demonstrat că diabetul de tip 2 afectează cu 30% mai mult muncitorii și lucrătorii manuali care au un program lung de lucru decât pe cei care efectuează aceeași muncă, dar lucrează mai puțin de 40 de ore pe săptămână.

Un alt punct important este somnul. Pe scurt, cine muncește mai puțin doarme mai mult. În plus, persoanele care lucrează până în 40 de ore săptămânal adorm mai repede decât cele care depășesc 55 de ore de lucru pe săptămână, lucru dovedit de un studiu efectuat în 2009 pe 10.000 de salariați. Pe lângă faptul că adorm mai repede și dorm mai mult, se trezesc mai ușor și cu mintea mai limpede. Explicația este simplă, potrivit cercetătorilor: un program de lucru prea lung lasă prea puțin timp pentru destindere. „Relaxarea este recunoscută ca un un lucru esențial în prevenirea insomniei. Orele de lucru mai numeroase necesită o recuperare mai îndelungată după muncă”, explică ei.

Un alt lucru stabilit științific este că, datorită weekend-urilor de trei zile (sau de două zile cu o zi în cursul săptămânii), salariații rezolvă sarcinile de serviciu mai eficient. Cei care petrec prea mult timp la serviciu sunt epuizați, dorm pe jumătate cât ceilalți și ajung să fie adevărate bombe cu efect întârziat. Lipsiți de energie, oamenilor le este mai greu să interpreteze emoțiile anturajului lor, așa încât nu mai știu să discearnă dacă un coleg este „mulțumit” sau „supărat”, cu toate necazurile care decurg din aceste confuzii. Oboseala poate provoca și mai multe certuri cu apropiații, situații neplăcute atât în familie, cât și în mediul profesional.

Ultimul argument — care a convins până și angajatorii — este că oamenii sunt mai eficienți la serviciu dacă lucrează mai puțin. Este paradoxul unei săptămâni mai scurte sau al unui weekend mai lung. Nici în acest caz descoperirea nu este nouă, arată Sarah Green Carmichael într-un articol apărut în Harvard Business Review. „În secolul al XIX-lea, când sindicatele au cerut ca salariații să nu lucreze mai mult de zece ore pe zi (și apoi opt), conducerile uzinelor au fost surprinse să constate că producția a crescut și că numărul accidentelor de muncă a scăzut”, spune ea.

Acest studiu a fost refăcut în 2009 de cercetători de la Harvard Business School, care l-au aplicat secolului al XXI-lea. Exemplul unei întreprinderi din Boston este semnificativ în acest sens. Conducerea i-a obligat pe unii din consultanții săi să își ia o adevărată zi de concediu — fără contact cu serviciul, e-mail, etc. — la mijlocul săptămânii. După cinci luni cu acest program, clienții firmei au observat îmbunătățirea serviciilor oferite de echipele participante la experiment față de ale celor care continuau să lucreze întreaga săptămână în ritm intens.

Prin urmare, ar fi suficient să se insufle salariatului aceeași energie pe care o simte la revenirea la serviciu după un concediu odihnitor, energie și motivație în beneficiul tuturor, scrie Agerpres.