Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată. Ce nu este bine să faci

Una dintre explicații pentru folosirea acestei denumiri este faptul că în trecut Botezul era săvârșit în noapte de paști, iar cei botezați erau numiți „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști.
Totodată, preotul adresează în noapte de Paști chemarea „Veniți de primiți lumină”, toți oamenii fiind astfel chemați să treacă de la întunericul morții la lumina vieții veșnice. De aceea, Biserica vestește: „Acum toate s-au umplut de lumină: cerul și pământul și cele de sub pământ”, chemându-ne să purtăm în noi lumina Învierii lui Hristos.

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți”, adică există dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. De asemenea, miercurea si vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), avem dezlegare la pește.

VIDEO Debut de sezon pentru ambrozie. Milioane de români se confruntă cu alergii severe. Medic specialist: „Se modifică mult calitatea vieții pacientului”

06:15

EXCLUSIV Povestea secretă a elicopterelor dispărute ale Armatei Române și cum au reapărut în colecția unui norvegian

06:00

În această săptămână nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, iar slujbele de înmormântare sunt oficiate după o rânduială specială, scrie crestinortodox.ro.

Marti, in Saptamana Luminata, au loc uscarea si sfaramarea Sfantului Agnet, sfintit in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile din Sfanta si Marea Joi, din Saptamana Patimilor. Amintim ca in Joia Mare, in cadrul Proscomidiei, pe langa Sfantul Agnet, care se foloseste la Sfanta Liturghie din ziua respectiva, se mai scoate inca un Agnet, care se sfinteste impreuna cu celalalt, fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat.

Marțea din Săptămâna Luminată poartă numele de Marțea Albă și este impusa drept zi nelucrătoare. Nu se spala, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paște și vin roșu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfânta Mercurie. Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile nu au voie să muncească, deoarece, potrivit tradiției, a munci de „nunta șoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casa și a te lipsi în restul anului de bucate pe masă, scrie ziarulunirea.ro.
Ziua de joi poată numele de Joia Verde. În această zi se cinstesc holdele, grădinile și grânele, iar cine muncește în această zi asuce asupra casei ghinionul, seceta și dăunătorii în livezi. Această zi mai este numită și Joia Rea, motiv pentru care se face un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfințită” se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. Biserica sfințește din nou fântânile, după slujba de seară. De Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca după otpustul Sfintei Liturghii să se săvârșească slujba sfințirii celei mici a apei.
Vinerea Scumpa este in contrast direct cu Vinerea Neagra, sau Vinerea Mare, de dinaintea Pastelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fantana care avea apa doar in Vinerea Scumpa, caci acea apa era datatoare de viata.