• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

EȘECUL SCHENGEN. Guvernul Ponta a picat la testul politic al Germaniei și Olandei după ce România a cheltuit UN MILIARD DE EURO pentru securizarea frontierelor

România avea ca și bătută în cuie aderarea la spațiul Schengen, pentru luna septembrie, în două etape - mai întâi deschiderea frontierelor aeriene și maritime, apoi cele terestre.

România avea ca și bătută în cuie aderarea la spațiul Schengen, pentru luna septembrie, în două etape – mai întâi deschiderea frontierelor aeriene și maritime, apoi cele terestre. În doar trei luni, din iunie până în septembrie, convulsiile politice provocate de USL la București au dărâmat tot ce se negociase până atunci între ministerele de Interne și Afaceri Externe cu polii de decizie de la Bruxelles.

Marian Tutilescu, secretar de stat în Ministerul de Interne, și Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și actual șef al Cancelariei prezidențiale, sunt oficiali implicați în acest proces politico-diplomatic. Ei au explicat pentru gândul cum s-a pierdut meciul la București, de ce noul termen realist de aderare a României la Schengen este perioada martie-iunie 2013 și de ce greșește premierul Victor Ponta, chiar dacă teoretic are dreptate, când spune că raportul pe Justiție și opiniile comisarului european Viviane Reding nu au juridic nicio legătură cu aderarea României la Schengen.

O problemă psihologică?

România a început negocierile de aderare la spațiul Schengen în 2007, imediat după aderarea la Uniunea Europeană, alături de Bulgaria. Demersuri preliminare pe capitolul Schengen avuseseră loc încă dinainte de aderare, pentru că Tratatul Schengen face parte din acquis-ul comunitar.

În luna iunie 2011, România a obținut votul final prin care Consiliul European și Parlamentul European recunoșteau faptul că au fost îndeplinite toate condiționalitățile tehnice pentru primirea în Schengen. Pentru a obține acest lucru, România a cheltuit peste un miliard de euro, conform fostului ministru de Interne Ioan Rus, pentru securizarea și modernizarea frontierelor și a echipamentelor folosite pentru a preveni traficul de persoane, imigrația ilegală și restul infracțiunilor transfrontaliere, precum și pentru interconectarea sistemelor și structurilor care țin de Poliție.

Astăzi, în septembrie 2012, premierul Victor Ponta declară nonșalant că aderarea la Schengen a devenit „o problemă psihologică a României” și că „oricum nu ne primeau anul ăsta în Schengen”. Nimic mai adevărat, însă motivele țin în întregime de modul în care Guvernul USL a gestionat situația politică de la București și procesul de suspendare a președintelui Traian Băsescu.

Martie 2013, noul termen

Chestorul șef Marian Tutilescu, secretarul de stat care conduce Departamentul Schengen din Ministerul Administrației și Internelor, este cel care s-a ocupat, din 2009, de negocierile privind Schengen, din partea MAI. El a explicat pentru gândul că România nu mai are șanse reale să adere la Schengen anul acesta. Noul termen estimat de partea română este martie 2013 pentru frontierele aeriene și maritime și iunie 2013 pentru forntierele terestre.

Mesajele transmise informal de Olanda și de Germania sunt că aderarea va avea loc după raportul suplimentar MCV din decembrie. Acest lucru înseamnă că cel mai devreme se va putea vorbi de aderarea României în luna martie 2013. Deschiderea frontierelor aeriene trebuie decisă cel mai târziu până în ultima duminică a lui martie, pentru că se va schimba ora pe terminalele aeroporturilor. Acest lucru este posibil la reuniunea Consiliului JAI din prima decadă a lunii martie. Dacă tot ajungen în luna martie, eu nu văd niciun impediment pentru deschiderea frontierelor terestre și estimarea mea realistă este că în luna iunie 2013 o putem obține„, a declarat pentru gândul Marian Tutilescu.

Raportul suplimentar pe Justiție din decembrie a fost solicitat de Comisia Europeană, prin comisarul european Viviane Reding, cu care premierul Victor Ponta are în aceste zile schimburi acide de replici, tocmai din cauza crizei politice de la București, creată de USL și implicit de Victor Ponta, prin suspendarea președintelui Traian Băsescu. Partenerii europeni ai României au considerat că evoluțiile politice și legislative din luna iunie au arătat vulnerabilități îngrijorătoare ale funcționării statului de drept și ale instituțiilor judiciare din România, datorate exclusiv puterii politice de la București.

Chiar dacă aderarea României la Schengen se află pe agenda reuniunii Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne), de la Nicosia, din 19 septembrie, este puțin probabil ca decizia să nu fie amânată până după publicarea raportului suplimentar pe Justiție, din luna decembrie. Astfel, decizia este practic amânată până în luna martie 2013, pentru că în ianuarie Irlanda preia șefia Uniunii Europene și va organiza doar o reuniune informală a Consiliului JAI, unde nu se pot lua decizii, iar în luna februarie Consiliul nu se reunește.

Cum au ajuns Germania și Olanda, din nou, anti-România în Schengen

Cele două state membre care se opun aderării României la Schengen înainte de raportul din decembrie și condiționează acest proces de Mecanismul de Cooperare și Verificare sunt Olanda și Germania. Inițial, principalii opozanți ai aderării României la Schengen au fost Franța, Germania, Olanda și Finlanda. După negocieri intense, Olanda a rămas singurul opozant. Germania și Franța au fost alături de România pentru aderarea în două etape, la spațiul Schengen.

„Olanda invocă faptul că având alegeri anticipate pe 12 septembrie, noul Parlament ar fi învestit abia pe 20 septembrie, deci după Consiliul JAI (de pe 19 septembrie). Decizia privind Schengen este luată de Parlamentul olandez, în Comisia de Afaceri Europene. Actualul guvern, care este interimar, și actualul Parlament au o rezervă să ia această decizie și preferă să o lase pentru noul Parlament”, a explicat pentru gândul Marian Tutilescu.

Germania s-a răsucit și dovadă sunt declarațiile de la începutul lunii august ale ministrului de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich: „România se angajează pe o cale politică îndoielnică. Trebuie să ne uităm, desigur, în cadrul unei aderări a unei țări la Spațiul Schengen la situația (cu privire la) statul de drept”.

Deși decizia Germaniei nu este definitivă, informal mesajul transmis României a fost similar cu cel al Olandei – aderarea poate avea loc după un raport pozitiv pe Justiție în decembrie.

Decizia Germaniei vine după schimbul halucinant de replici dintre reprezentanții puterii de la București și cancelarul german Angela Merkel, în contextul suspendării președintelui Traian Băsescu, în luna iulie. Merkel a transmis Bucureștiului, în urma unei discuții telefonice cu Traian Băsescu, că „este inacceptabil ca într-o țară a Uniunii Europene să fie lezate principiile de bază ale statului de drept”.

Replicile de la București au fost fără precedent. Victor Ponta, premier: „Nu Angela Merkel votează la referendumul de pe 29 iulie. Doamna Merkel și creștin democrații germani, (…) doar ei țin partea domnului Băsescu. Crin Antonescu, președinte interimar al României: „Să îl ia în Germania doamna Merkel, Germania este o țară mare, prosperă, să îi dea o bucățică de pământ acolo lui Băsescu și PDL-ului, să se joace acolo de-a Băsescu. În România, nu”.

Meciul Ponta-Reding. Diaconescu: „În majoritatea covârșitoare a celor care se exprimă în legătură cu doamna Reding, mesajul nici măcar nu ajunge până la dânsa”

Premierul Victor Ponta și unele voci din USL au dreptate când spun că vicepreședintele Comisiei Europene, Viviane Reding, nu are legătură cu procesul de aderare la Schengen și nu ar trebui să se pronunțe pe acest subiect. Din păcate, aderarea României la Schengen a ajuns să depindă de MCV și de modul în care funcționează justiția, iar pe acest subiect, comisarul european pe Justiție Viviane Reding are tot dreptul să se pronunțe.

„Serviciul Juridic al UE, la solicitarea României, a comunicat Comisiei Europene că nu există nicio legătură între cele două procese (Schengen și MCV). De altfel, niciun oficial european nu a făcut această conexiune. Un stat membru poate face o astfel de afirmație, pentru că are o putere discreționară de decizie, dar din partea unui oficial european nu ar trebui să existe”, spune chestorul șef Marian Tutilescu, pentru gândul.

Răspunsul său este mult mai diplomatic decât cel al premierului Victor Ponta, care i-a dat replica Vivianei Reding, luni seară, într-o emisiune televizată: Reding ar face declarații „după ureche”, „de weekend”, despre lucruri „pe care nu le cunoaște”. Reding, nefiind nici ministru de Interne, nici comisar european pe Afaceri Interne (aceasta fiind Cecilia Malstrom), nu ar avea căderea să vorbească.

Nimic mai greșit, a explicat pentru gândul Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe în 2012 și în perioada 2008-2009, și actual șef al Cancelariei Prezidențiale.

„Toți purtătorii de mesaj extern sunt mandatați și acreditați, nu vorbește nimeni de capul lui. După cum ați observat, niciunul din aceștia nu se referă la politicieni din România, ci la atitudini, decizii și promisiuni”, spune Diaconescu.

„Schimbul de replici ar putea foarte bine să lipsească. Desigur, în majoritatea covârșitoare a celor care se exprimă în legătură cu doamna Reding, mesajul nici măcar nu ajunge până la dânsa. Sunt mai mult ambiții de consum intern, care nu au absolut niciun efect în exterior, decât acela de a contura un grup de politicieni din România care fie nu-și înțeleg rațiunile care fundamentează interesul național, fie încearcă să performeze pe piața internă politică. Pe un astfel de fundal, indiferent din ce zonă politică ar veni următoarele angajamente de la București, ar fi considerate necredibile. Și este o chestiune de eleganță și de manieră. Doamna Reding este extrem de respectată ca vicepreședinte a Comisiei Europene”, a mai explicat pentru gândul fostul șef al diplomației.

Cum a ajuns aderarea la Schengen o problemă de justiție și stat de drept

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat pentru gândul cum etapa tehnică a aderării României la Schengen a ajuns să nu mai conteze, deși structurile MAI și-au făcut datoria și au autoritățile de la București „au dus-o la bun sfârșit”. Raportul pe justiție, de care doamna Viviane Reding este responsabilă la Bruxelles, va decide soarta României în Schengen. „A fost ideea Olandei, dar care, de o manieră informală, a fost împărtășită de toată lumea„, spune Diaconescu.

„Fie că ne convine sau nu, MCV a reprezentat piatra hotărâtoare dacă România devine membră a Schengen, ca de altfel și Bulgaria. S-a adăugat o componentă politică, legată de funcționarea statului de drept, de justiție, de modul în care instituțiile statului, de o manieră independentă, transparentă, necoruptibilă, își îndeplinesc misiunile. Discutăm despre un adaos la lege, despre obligații suplimentare. Dar având în vedere că decizia aderării României la spațiul Schengen se ia consensual, este dreptul fiecărui stat membru al Acordului Schengen de a-și face propriile evaluări și de a se referi la criteriile pe care le consideră necesare”, a declarat pentru gândul Cristian Diaconescu.

„Este un moment politic, care trebuie să aibă în vedere aceste criterii ale discursului politic. Acestea sunt regulile jocului”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Bulgaria nu o ia înaintea României în Schengen

Șeful Cancelariei Prezidențiale a confirmat, de asemenea, pentru gândul, mai multe semnale venite din spațiul politic românesc, conform cărora Bulgaria nu poate să adere la Schengen înaintea României, pentru că negocierile și acordurile tehnice au fost croite de așa natură încât ar fi extrem de complicat.

„Este un proces complicat, având în vedere forma juridică în care s-a declanșat procesul de pregătire a României și Bulgaria pentru aderarea la Schengen, criteriile care au fost puse în aplicare pentru o soluție unitară privind România și Bulgaria, legată de frontiera de est și de sud-est a UE, precum și deciziile politice luate până acum”, a declarat pentru gândul Cristian Diaconescu.

Dar eu, sincer să fiu, nu aș sfătui pe nimeni să testeze imaginația juridică sau politică a unor autorități de la Bruxelles duse la exasperare„, a mai adăugat fostul ministru de Externe.

Aderarea la spațiul Schengen presupune, în principal, eliminarea controalelor la frontieră între statele membre ale acestui acord. Chiar dacă există opinia că acest lucru nu are un impact spectaculos asupra românilor de rând care călătoresc în străinătate, pentru transportatori și pentru schimburile comerciale impactul va fi major. România s-a angajat de bunăvoie în acest proces de negociere cu UE. Spațiul Schengen include 25 de țări europene, dintre care patru nu fac parte din UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. România, Bulgaria și Cipru poartă negocieri pentru aderare.

Inchide