INFOGRAFIC INTERACTIV. Dosarul referendumul. De ce este fostul ministru Dobre acuzat de abuz în serviciu

INFOGRAFIC INTERACTIV. Dosarul referendumul. De ce este fostul ministru Dobre acuzat de abuz în serviciu
În referatul prin care solicită Parlamentului un aviz pentru urmărirea penală a lui Victor Paul Dobre, procurorii susțin că fostul ministru s-ar face vinovat de abuz în serviciu. Procurorii arată că Victor Paul Dobre a semnat o înaintată Curții Constituțională deși potrivit legii nu avea acest drept. Este vorba de o adresă în care MAI sub semnătura lui Dobre spune că nu își asumă asumă crifra de alegători înscrisă pe listele electorale care au fost utilizate la referendum.

În referatul prin care procurorii solicită Parlamentului un aviz pentru urmărirea penală a lui Victor Paul Dobre, aceștia susțin că fostul ministru s-ar face vinovat de abuz în serviciu. Procurorii arată că Victor Paul Dobre a semnat o înaintată Curții Constituțională deși, potrivit legii, nu avea acest drept. Este vorba de o adresă în care MAI, sub semnătura lui Dobre, spune că nu își asumă cifra de alegători înscrisă pe listele electorale care au fost utilizate la referendum. Din referatul procurorilor rezultă că CCR nu a cerut MAI actualizarea listelor electorale, ci doar listele electorale folosite la referendum și dacă ele au fost actualizate înainte de referendum potrivit legii.

VEZI MAI JOS O PREZENTARE MULTIMEDIA

 

Procurorii arată că cercetarea în acest dosar a pornit pe 2 august. La această dată, MAI a transmis o nouă adresă către CCR în care spune că nu își asumă răspundera față de corectitudinea listelor electorale permanente. Adresa este semnată de Chestorul Manoloiu Constantin de la Evidența Populație. Tot pe 2 august, Curtea Constituțională a României a anunțat că amână luarea unei decizii privind validarea sau invalidarea referendumului pentru 12 septembrie. Ulterior, termenul a fost devansat. În aceeași zi, Guvernul Ponta anunță că va organiza un mini-recensământ.

Procurorii arată că s-au autosesizat după ce CCR a transmis un comunicat public în care a explicat că a primit date contradictorii de la Ministerul Administrației și Internelor. „Prin procesul verbal din 02.08.2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 și fals intelectual prevăzută de art. 289 din Codul penal, întrucât în comunicatul de presă emis la 02.08.2012 de către Curtea Constituțională s-a menționat că, s-au primit date contradictorii de la autoritățile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente.”, se arată în referatul procurorilor.

De ce este acuzat Victor Paul Dobre de abuz în serviciu

Procurorii arată în referat că potrivit legislației în vigoare Victor Paul Dobre nu avea dreptul de a semna cea de a doua adresă prin care informează CCR că nu își asumă cifra de alegători înscrisă pe listele elctorale. Procurorii arată în document că o astfel de adresă nu putea fi semnată de către altcineva în afara ministrului Ioan Rus. De asemenea procurorii spun că Victor Paul Dobre era interesat alături de chestorul principal de poliției CĂBULEA IOAN-NICOLAE și chestorul de poliție MANOLOIU CONSTANTIN să diminueze în mod nelegal numărul de alegători de pe listele electorale. Iată ce rețin procurorii în referat:

Este (deci) evident că, nici ministrul delegat pentru Administrație – numitul VICTOR PAUL DOBRE, nici secretarul de stat, șef al Departamentului ordine și siguranță publică din cadrul Ministerul Administrației și Internelor, chestorul principal de poliției CĂBULEA IOAN-NICOLAE și cu atât mai mult, chestorului de poliție MANOLOIU CONSTANTIN, directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date nu aveau dreptul să semneze documentul în care s-a consemnat faptul că ” … Ministerului Administrației și Internelor nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente.

Articolul 11 din acest ordin prevede expres că delegarea dreptului de a semna, în numele și pentru ministrul administrației și internelor sau în numele și pentru ministrul delegat pentru administrație, după caz, prevăzută de prezentul ordin, nu se aplică pentru însușirea documentelor programatice și documentelor de politici publice ale Ministerului Administrației și Internelor sau care vizează competențe ale acestuia. (sursa: referatul Parchetului General)

În referat procurorii au realizat și o cronolgie a faptelor și adreselor emise de CCR, MAI în perioada 1-3 august. Iată cum arată cronologia realizată de procurori:

-La data de 01 august 2012 Curtea Constituțională a României s-a reunit pentru a examina respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Președintelui României și confirmarea rezultatelor acestuia fiind puse în discuția Plenului procedura de urmat, precum și chestiunile prealabile.

– Tot pe 1 august, CCR solicită MAI printr-o adresă să comunice: numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, în conformitate cu dispozițiile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului național pentru demiterea Președintelui României din 29 iulie 2012; dacă listele permanente au fost actualizate potrivit legii și data actualizării acestora.

-Pe 1 august CCR mai cere Institutului Național de Statistică următoarele: dacă pot fi comunicate date oficiale ale recensământului populației din anul 2011; numărul cetățenilor români cu drept de vot la data de 29 iulie 2012.

– În aceeași zi, la ora 18, CCR Curtea Constituțională a României a constatat că, din examinarea documentelor transmise de Biroul Electoral Central a rezultat că referendumul s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor prevăzute de lege, neînregistrându-se încălcări sau incidente de natură să conducă la îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului de prezență la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului. Cu toate acestea, întrucât Institutul Național de Statistică nu a comunicat datele solicitate, dezbaterile au fost amânate la data de 2 august 2012, la ora 9:00.

– 1 august ora 22, MAI transmite prima adresă către CCR în care spune că pe listele electorale sunt înscriși 18.292.514 persoane. „În copiile listelor electorale permanente utilizate la referendumul național pentru demiterea președintelui României din 29.07.2012, întocmite potrivit dispozițiilor legale în vigoare în domeniul electoral, au fost înscrise un număr de 18.292.514 persoane”. Adresa a fost semnată de către ministrul delegat pentru Administrație,  numitul VICTOR – PAUL DOBRE și pentru ministrul Administrației și Internelor de către chestorul principal de poliției CĂBULEA IOAN-NICOLAE, secretar de stat, șef al Departamentului ordine și siguranță publică din cadrul Ministerul Administrației și Internelor.

-Procurorii arată că acest răspuns este concordant cu poziția constantă a ministrului Administrației și Internelor,  IOAN RUS, exprimată public cu mai multe ocazii.

-La data de 1.08.2012, după orele 22:00, la sediul Ministerului Administrației și Internelor, a avut loc o întâlnire la care au participat ministrul delegat pentru Administrație – VICTOR PAUL DOBRE, chestorul principal de poliției CĂBULEA IOAN-NICOLAE, chestorul de poliție MANOLOIU CONSTANTIN.

-La această întâlnire, ministrul delegat pentru Administrație, numitul VICTOR PAUL DOBRE a solicitat chestorul de poliție MANOLOIU CONSTANTIN să întocmească o completare la solicitarea deja transmisă Curții Constituționale pentru o interpretare „corectă„ a adresei inițiale, în cursul nopții lucrându-se la proiectul acestui document, ce a fost asumat prin semnătură de către chestorul de poliție MANOLOIU CONSTANTIN.

-Pe 2 august la CCR ajunge adresa care are următorul conținut: Ministerul Administrației și Internelor nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente…„ Procurorii subliniază că acestă adresă a fost semnată de către Victor Paul Dobre. (sursa: referatul Parchetului General)

Procurorii spun că cea de a doua adresă are un caracter fictiv și că scopul era reducerea numărului de votanți de pe liste. De altfel, presa a relatat că planul USL era de reducere a numărului de alegători de pe liste astfel încât să se atingă cvorumul necsar validării referendumului. Iată ce rețin procurorii în referatul înaintat Parlamentului României:

„Documentul avea practic un caracter fictiv, iar această împrejurare a fost cunoscută de către învinuiți. Potrivit probelor administrate în cauză, scopul îl constituia justificarea formală a operațiunilor ulterioare, prin care din listele electorale permanente urmau să fie excluse un număr de persoane cu drept de vot.

În această perioadă numitul VICTOR PAUL DOBRE și învinuiții au  desfășurat mai multe demersuri, au purtat mai multe discuții despre modalități prin care,  într-un mod aparent legal, să se poată ajunge la o diferență între numărul electorilor de la referendumul din 29.07.2012 și cei pe care urmăreau să-i obțină printr-o actualizare ulterioară”.

(sursa: referatul Parchetului General)

Parchetul General: „Faptele lui Victor Paul Dobre prezintă un grad de pericol ridicat”

În finalul referatului procurorii spun că faptele lui Victor Paul Dobre aduc o atingere însemnată valorilor sociale și prezintă un grad de pericol ridicat. Iată pasajul relevant din referat:

  • Astfel, prin aceste fapte VICTOR – PAUL DOBRE a adus o atingere însemnată valorilor sociale ocrotite prin lege, care stabilesc competențele instituțiilor publice implicate în ,,procesul electoral,, inclusiv sub aspectul modului de organizare sau întocmirea listelor electorale, prin atribuirea unor termene și condiții exprese în care fiecare instituție intervine.
  • Acțiunea infracțională a numitului VICTOR – PAUL DOBRE și a celorlalți învinuiți în sensul neasumării veridicității listelor electorale întocmite de o structură aflată în subordinea directă a ministerului , prezintă un grad de pericol ridicat deoarece la nivel național listele  electorale sunt expresia modalității de consultare a populației dar și consacrarea dreptului cetățenilor de a exercita suveranitatea națională prin intermediul referendumului. (sursa: referatul Parchetului General)
     
Inchide