O TELEGRAMĂ WIKILEAKS EXPLOZIVĂ. Traian Băsescu a transmis SUA că ia în calcul UN CONFLICT MILITAR ROMÂNIA-RUSIA în Transnistria – EXCLUSIV

Băsescu: Vom fi puși în fața unor opțiuni foarte dure... VEZI AICI DESPRE CE E VORBA...

Într-o întâlnire cu senatorul american Richard Lugar, care a avut loc la București pe 27 august 2008, președintele Traian Băsescu și-a exprimat cât se poate de serios temerile că România ar putea fi atrasă într-un conflict militar cu Rusia, în Transnistria, după un scenariu similar cu cel petrecut în cazul Georgiei, la începutul lunii august 2008, conform unei telegrame a Ambasadei SUA de la București, intrată în posesia Wikileaks și făcută publică pe 1 septembrie.

ULTIMA ORĂ: Băsescu reacționează râzând la TELEGRAMA PUBLICATĂ de Gândul: În 2008, România dispunea de câteva baterii de praștii cu rază lungă de acțiune

AFLĂ MAI MULT: Ghid de lectură Wikileaks. Partitura lui Băsescu, citită în cheia Taubman

Dacă Rusia ar fi lansat provocarea în Transnistria, Traian Băsescu spunea că România ar fi fost pusă în fața unor „opțiuni foarte dure”. În comentariul său personal, ambasadorul SUA de la acea vreme, Nicholas Taubman, afirmă că Traian Băsescu „este în mod clar îngrijorat” de această posibilitate și că o astfel de provocare din partea Rusiei „ar necesita practic un răspuns militar al României”.

„Băsescu este îngrijorat în mod clar că rușii pot declanșa o provocare în Moldova, care ar necesita practic un răspuns militar al României”, notează ambasadorul SUA.

Clic pentru a mări

Pe de altă parte, Băsescu se declara „șocat” de „imensa lipsă de maturitate” de care au dat dovadă „aventurierii” din guvernul Georgiei, când au răspuns provocărilor Rusiei. Cunoscut sub numele de „Războiul de 5 zile”, invadarea Georgiei de către Rusia a avut loc pe 8 august 2008, sub pretextul că militarii georgieni au atacat etnici ruși din Osetia de Sud.

CITEȘTE ȘI ROMÂNIA ÎN WIKILEAKS. Băsescu l-a presat pe Boc să-l numească pe Baconschi la MAE

Ambasadorul Nicholas Taubman remarcă, de asemenea, că președintele Traian Băsescu și-a exprimat îngrijorări „aproape de paranoia” cu privire la amenințarea flotei rusești găzduite de Ucraina la Sevastopol, în Marea Neagră.

„Totuși cel mai uimitor lucru a fost locul central din gândirea lui Băsescu, pe care îl ocupă conflictul din Moldova/Transnistria și securitatea de la Marea Neagră în general, în lumina evenimentelor din Georgia. Băsescu este în mod clar îngrijorat că rușii pot declanșa o provocare similară în Moldova, ceea ce va necesita practic un răspuns militar al României, cu implicații extinse pentru UE și NATO”, scria ambasadorul Nicholas Taubman, în concluzia relatării despre întâlnirea președintelui român cu senatorul Richard Lugar.

Lecții de strategie militară de la Băsescu pentru „aventurierii” georgieni

Băsescu i-a spus senatorului Lugar că recunoașterea statală a Abhaziei și Osetiei de Sud de către Rusia, după ce acestea și-au autoproclamat independența față de Georgia, este un răspuns la recunoașterea Kosovo de către Uniunea Europeană și Occident.

CITEȘTE ȘI NOILE telegrame SECRETE WIKILEAKS. Cum a CÂȘTIGAT JUMĂTATE DINTR-O ȚARĂ din Africa un MISTERIOS MILIARDAR ROMÂN

„Rusia va continua sistematic să exploateze astfel de situații, pentru a-și reexercita influența asupra fostelor state sovietice și chiar a Europei de Est, a spus Băsescu, dacă NATO și UE, împreună cu restul comunității internaționale, nu pregătesc o reacție viguroasă și coordonată”, i-a spus Băsescu senatorului american.

Băsescu s-a declarat ‘șocat’ cu privire la ‘aventurierii’ din guvernul Georgiei, care s-au grăbit de bunăvoie în ‘a-i provoca’ pe ruși; Saakașvili (președintele Georgiei) a dat dovadă de ‘o imensă lipsă de maturitate’. Această gafă strategică a fost urmată de o succesiune de erori militare, în special de neblocarea tunelului Roki, prin care trupele rusești deja poziționate în zonă au putut să pătrundă rapid în Osetia de Sud”, îi povestea președintele României senatorului Lugar.

Mai mult, Băsescu s-a întrebat dacă nu cumva aceste „gafe” ale Georgiei și „acțiunile militare slabe ar fi putut să fie o tactică intenționată, pentru a atrage NATO să intervină în apărarea Georgiei”.

„Paranoia” lui Băsescu față de flota Rusiei din Marea Neagră

„Băsescu a fost în mod deschis temător față de implicațiile conflictului din Georgia pentru Moldova/Transnistria. El a afirmat că, în timp ce România respectă independența Moldovei, cetățenii acestei țări sunt ‘4,5 milioane de români’ care sunt ‘parte a națiunii noastre’. Băsescu a reamintit că, în timpul conflictului din 1991-1992 din Moldova, România a trimis multe provizii și muniție părții moldovene, dar s-a întrebat cu glas tare care ar trebui să fie răspunsul adecvat al României de acum, când este membră NATO, ca reacție la orice provocare a Rusiei acolo”, scria ambasadorul SUA.

CITEȘTE ȘI ROMÂNIA ÎN WIKILEAKS. Care erau cele mai influente 5 femei din România, în anul integrării în UE

Pentru a fi sigur că senatorul american înțelege importanța pe care Moldova o are pentru România, Traian Băsescu i-a spus că moldovenii sunt „cel puțin la fel de importanți pentru români ca Iranul„, remarcă pe care ambasadorul nu a apreciat-o, calificând-o drept „o aluzie nu prea subtilă la prioritățile politicii americane”.

Băsescu era conștient că trebuie să aibă grijă să nu atragă alianța Nord-Atlantică într-un conflict, însă spunea că va fi „sub o presiune intensă de a răspunde” provocării. Președintele i-a spus senatorului american că a discutat „cel puțin de cinci ori” cu Vladimir Putin problema Transnistriei, fără să obțină vreun rezultat.

CITEȘTE ȘI ROMÂNIA ÎN WIKILEAKS. Numărul de telefon al președintelui Traian Băsescu – ce notau diplomații americani în 2005

„Băsescu a spus că resurgența Rusiei creează un nou imperativ strategic pentru NATO și UE la Marea Neagră. El a exprimat o stare aproape de paranoia față de disputa dintre Rusia și Ucraina, privind Flota Mării Negre de la Sevastopol și amenințarea Flotei asupra coastei României„, a notat ambasadorul Taubman.

Redăm mai jos traducerea integrală a fragmentelor relevante din telegrama Ambasadei SUA. Sublinierile aparțin redacției gândul. Telegrama este datată 29 august 2008 și este clasificată „Confidențial”, de către Jeri Guthrie-Corn, adjuncta ambasadorului SUA Nicholas Taubman.

CITEȘTE ȘI NOI TELEGRAME WIKILEAKS: România a vrut să doneze armatei din Afganistan niște puști bătrânești, dar n-a putut acoperi costurile de transport

„SUBIECT: BĂSESCU ÎI SPUNE SENATORULUI LUGAR CĂ ROMÂNIA ARE ÎN FAȚĂ OPȚIUNI DIFICILE ÎN URMA CONFLICTULUI DIN GEORGIA

REZUMAT: Președintele Băsescu i-a spus senatorului Richard Lugar, pe 27 august, că se teme că recunoașterea Osetiei de Sud și a Abhaziei de către Rusia, ca răspuns la recunoașterea Kosovo de către SUA și Europa, a declanșat un proces care amenință să destrame arhitectura legală internațională existentă și să creeze o instabilitate extinsă în Europa. Caracterizând incursiunea Rusiei în Georgia drept parte a unui nou efort îndrăzneț de reafirmare a controlului Rusiei asupra „străinătății apropiate” („near abroad” – orig.), inclusiv asupra Europei de Est, Băsescu a susținut că Vestul trebuie să contracareze Rusia cu un efort reîntărit, în vederea rezolvării conflictelor înghețate și reinstaurării respectului pentru legea internațională, prin Consiliul de Securitate al ONU (UNSC). Băsescu și-a exprimat neliniștea față de vulnerabilitățile de securitate ale României la Marea Neagră și față de implicațiile evenimentelor din Georgia pentru Moldova/Transnistria, spunând că orice provocare a Rusiei împotriva „celor 4,5 milioane de cetățeni români” ai Moldovei va pune România într-o dilemă serioasă. Băsescu a susținut că acțiunea NATO și a UE de a confrunta Rusia trebuie să meargă dincolo de „declarații” și că o politică mai robustă față de regiunea Mării Negre ar trebui să includă repoziționarea resurselor militare ale NATO. Sfârșitul rezumatului.

BĂSESCU: EȘECUL REZOLVĂRII CONFLICTELOR ÎNGHEȚATE, ‘O GREȘEALĂ IMENSĂ’

Președintele Băsescu și consilierii săi pe probleme de siguranță s-au întâlnit pe 27 august cu senatorul Richard G. Lugar, aflat în vizită, însoțit de Ambasador, de ambasadorul adjunct și de staff-ul Comitetului de Relații Externe al Senatului. Deschizând discuția cu câteva observații din recentul său turneu din Caucaz, inclusiv din Georgia, Băsescu a spus că este de părere că evenimentele recente au ilustrat două puncte principale: 1) eșecul comunității internaționale de a trata conflictele înghețate a fost o „greșeală imensă”, pentru că aceste situații pot exploda pe neașteptate; și 2) ordinea europeană existentă – bazată pe integritatea teritorială a unor state multietnice și pe respectul pentru legea internațională – este grav amenințată. Băsescu a caracterizat recunoașterea Osetiei de Sud și a Abhaziei de către Rusia drept un răspuns direct la recunoașterea unui Kosovo independent de către Vest și s-a plâns că ambele situații, din punctul de vedere al României, implică „violări” ale rezoluțiilor UNSC și subminarea regimului legal internațional existent.

Rusia va continua sistematic să exploateze astfel de situații, pentru a-și reexercita influența asupra fostelor state sovietice și chiar a Europei de Est, a spus Băsescu, dacă NATO și UE, împreună cu restul comunității internaționale, nu ridică o reacție viguroasă și coordonată. (…)”. (…)

„GEORGIA UN PRECURSOR PENTRU MOLDOVA/TRANSNISTRIA?

Băsescu a fost în mod deschis temător față de implicațiile conflictului din Georgia pentru Moldova/Transnistria. El a afirmat că, în timp ce România respectă independența Moldovei, cetățenii acestei țări sunt „4,5 milioane de români” care sunt „parte a națiunii noastre”. Băsescu a reamintit că, în timpul conflictului din 1991-1992 din Moldova, România a trimis multe provizii și muniție părții moldovene, dar s-a întrebat cu glas tare care ar trebui să fie răspunsul adecvat al României de acum, când este membră NATO, ca reacție la orice provocare a Rusiei acolo. Întrebat de senatorul Lugar dacă apartenența la NATO ar împiedica România să reacționeze, Băsescu a răspuns că România va trebui să ia în considerație viziunea Alianței, de a nu-i atrage pe alții într-un conflict, dar că se va afla sub o presiune intensă de a reacționa – „vom fi puși în fața unor opțiuni foarte dure”. Băsescu a întrebat, aproape retoric, dacă NATO și UE ar fi alături de România într-o astfel de situație, spunând că s-ar putea ajunge la o decizie dură pentru români, între „abordarea UE de a genera declarații” sau „ajutorul real” pentru moldoveni.

Trasând și mai departe o paralelă cu evenimentele din Osetia de Sud, Băsescu a remarcat că elemente substanțiale ale Armatei a 14-a rusești sunt prezente în Transnistria ca „trupe de menținere a păcii”. Îndepărtarea acestor forțe trebuie să fie o prioritate de vârf, a spus el, pentru că Rusia a folosit scuza că își apără „trupele de menținere a păcii” drept un pretext pentru intervenția din Georgia. Întrebat dacă Rusia a fost receptivă la inițiativele diplomatice ale României cu privire la Transnistria, Băsescu a răspuns că a discutat conflictul cu Putin „de cel puțin cinci ori”, dar că Rusia refuză să respecte acordul din 1999, de la Istanbul. Băsescu a ridiculizat motivele pe care le-a dat Rusia pentru a nu-și retrage forțele din Transnistria. În acest conflict înghețat și în toate celelalte zone de acest fel, rușii trebuie înlocuiți cu trupe internaționale sub mandat ONU, pentru că „creăm oportunitatea unei astfel de intervenții prin acceptarea prezenței trupelor de menținere a păcii rusești acolo”, a spus el. (…)”. (…)

„MAREA NEAGRĂ: UNDE SUNT NATO ȘI UE?

Băsescu a susținut că resurgența Rusiei creează un nou imperativ strategic pentru NATO și UE în Marea Neagră. El a exprimat aproape o paranoia față de disputa dintre Rusia și Ucraina, cu privire la Flota Mării Negre de la Sevastopol și față de amenințarea pe care Flota o poate reprezenta pentru coastele României. Observând că Turcia împărtășește poziția Rusiei că forțele navale ale NATO trebuie să nu fie primite în Marea Neagră, o politică pe care Turcia o susține prin controlul asupra strâmtorii Bosfor, Băsescu a insistat că aliații NATO trebuie să aibă discuții cu Turcia pentru a schimba acest lucru. El a insistat de asemenea ca NATO „să-și echilibreze” prezența în regiunea Mării Negre, prin redistribuirea forțelor angajate acum în zone „îndepărtate”. Răspunzând aprecierilor senatorului Lugar pentru sprijinul militar al României în Afganistan, Băsescu a reafirmat că România își va respecta angajamentele față de NATO. Totuși, în fața unei potențiale agresiuni a Rusiei, România se bazează pe NATO pentru apărare, însă „acum NATO este toată în Afganistan”, a spus el. Evenimentele din Georgia și implicațiile pentru Transnistria au schimbat natura jocului din punctul de vedere al României. „Ei sunt cel puțin la fel de importanți pentru români ca Iranul”, a glumit Băsescu (o aluzie nu tocmai subtilă la prioritățile politicii SUA). România este o economie în creștere și are mai multe resurse de alocat pentru apărare, dar nu poate purta singură pe umeri povara securității Mării Negre; NATO și UE trebuie să atribuie o importanță mai mare zonei, a conchis Băsescu.

COMENTARIU

Băsescu a venit la întâlnire bine pregătit să livreze un mesaj direct. România crede cu tărie că recunoașterea Kosovo a creat un precedent periculos, pe care acum rușii fac demersuri să îl exploateze cu forța, și că premisa de bază a integrității teritoriale a statelor- națiune multietnice – o cerință esențială pentru admiterea României în NATO – este acum în pericol grav. Băsescu a susținut cu putere reafirmarea, din partea comunității internaționale, a respectului pentru legea internațională și pentru supremația UNSC, pentru a contracara expansionismul Rusiei și a dezamorsa alte potențiale explozii. Cel mai izbitor, totuși, a fost locul central pe care îl ocupă în gândirea lui Băsescu conflictul Moldova/Transnistria și securitatea Mării Negre în general, în urma evenimentelor din Georgia. Băsescu este îngrijorat în mod clar că rușii pot declanșa o provocare similară în Moldova, care ar necesita practic un răspuns militar al României, cu implicații extinse pentru UE și NATO. Drept consecință, în special cu alegerile naționale care se apropie, menținerea implicării românilor în angajamentele extinse din Irak, Afganistan și din alte zone va fi o provocare politică, dacă în mințile lor plutește o amenințare mai presantă în apropiere de casă. Sfârșitul comentariului. TAUBMAN”.

Gigi Becali a început cumpărăturile de Black Friday. Cinci transferuri dintr-o lovitură la FCSB. Roş-albaştrii...
Ce s-a întâmplat după ce un ungur a luat acasă o prostituată din Gara de...
FOTO. Cum a ajuns să arate la 46 de ani Adrian Ilie, celebrul fotbalist din...
FOTO. Larisa Iordache, imagini incendiare pe Instagram! Cum arată gimnasta, la 3 ani de la...
Secretul bine ascuns din vila Elenei Ceaușescu. Cum își teroriza angajații. Viclenia ei nu avea...
Franţa, sub teroare. Trei morţi şi mai mulţi răniţi într-un atac cu cuţitul într-o biserică...
O nouă variantă de coronavirus se răspândește în Europa. Medic: „Nu am văzut nicio variantă...
Ce s-a întâmplat după ce un ungur a luat acasă o prostituată din Gara de...
O echipă de specialişti a stabilit finalul pandemiei. Când se va termina coşmarul pentru România
Și-a FĂCUT o fotografie fix înainte să MOARĂ. Ți se ZBÂRLEȘTE pielea la ce a...
EA a fost rivala Elenei Ceaușescu, pe care soția dictatorului o ura de moarte. Cum...
Banca Transilvania tocmai a făcut anunțul, iar acești români sunt vizați direct. E o provocare...
Moşii de Toamnă 2020 sau Sâmbăta Morţilor: Ce este bine să dai de pomană în...
10 motive pentru care o femeie căsătorită îşi înşală soţul
SITUAŢIA ALARMANTĂ pe judeţe. Bucureştiul rămâne pe PRIMUL la numărul de infectări. Lista completă cu...
Care este meseria pe care o distruge noua invenţie a lui Bill Gates. Zeci de...
Christina Ich s-a trezit cu poliția la ușă. Incidentul a avut loc la tăierea moțului...
Inchide