Titus Raveica, primul președinte al CNA, a murit

Titus Raveica, primul președinte al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a decedat joi, la vârsta de 77 de ani, și va fi înmormântat duminică, la Iași, au declarat, pentru MEDIAFAX, apropiați ai acestuia.

Într-un mesaj postat pe site-ul cna.ro, Consiliului Național al Audiovizualului deplânge dispariția lui Titus Raveica, primul președinte al instituției.

sursa foto Mediafax

„Consiliul Național al Audiovizualului deplânge dispariția celui care a fost Titus Raveica, primul președinte al instituției (între anii 1992 și 1996). Strălucit profesor universitar, doctor la Catedra de Filosofie a Universității din Iași, important om de cultură, Raveica rămâne un reper important în istoria CNA”, se spune în mesajul Consiliului.

HOROSCOP Cele două zodii răsfățate în aprilie 2026. Va fi cea mai bună lună din tot anul pentru acești nativi

08:57

SPORT Cum arată acum Joe Panait, cel mai extravagant fotbalist român de pe vremea lui Ceaușescu

08:56

Titus Raveica s-a născut pe 29 august 1935, în satul Șcheia, comuna Grajduri, care aparținea atunci de județul Vaslui (în prezent județul Iași), se arată pe site-ul Bibliotecii Județene din Vaslui.

A absolvit Școala Medie de Comerț și Cooperație din Vaslui (1949 – 1953), după care s-a orientat spre științele filosofice și s-a înscris la Facultatea de Filosofie a Universității din București. După terminarea facultății, în anul 1958, s-a întors la Universitatea ieșeană Alma Mater Iassiens, unde s-a afirmat, timp de 40 de ani, ca profesor. A urcat toate treptele ierarhiei universitare, până la profesor universitar, doctor la Catedra de Filosofie, șef de catedră, secretar științific al Facultății de Filosofie.

În perioada 1990 – 1992 a fost senator, pe listele FSN, funcție din care a demisionat în 1992. Totodată, între anii 1992 și 1996, Titus Raveica a fost președinte al CNA.

În anul 1997 a revenit la Catedra de la Facultatea de Filosofie din Iași.

Titus Raveica este autorul volumelor „Giordano Bruno” (1974), „Eseuri filosofice” (1975), „Istoria filosofiei moderne”, 2 vol. (1975), „Figuri și crochiuri” (1975), „Memoria amfiteatrelor” (1994).