Barbu Mateescu: ”Orizontul alegerilor americane” (OPINIE)

În S.U.A., sistemul de vot este diferit de cel întâlnit în România sau în majoritatea națiunilor europene. Fiecare stat are alocat un număr de electori sau „puncte”, totalul fiind de 538. Dacă obții victoria într-un stat – chiar și la o mie sau o sută de voturi distanță de oponent – primești toate „punctele” statului. (Recent au apărut excepții de la regulă, dar ele sunt minore și neimportante în contextul alegerilor din acești ani). Doar „punctele” contează. Este eminamente posibil să ai mai multe „puncte” decât oricine și deci să devii președinte dar, la o numărare în stil european a tuturor voturilor exprimate la nivel național, să fii pe locul doi. Acest scenariu este posibil dacă pierzi statele cu populații mari, unde numărul voturilor poate fi imens, dar câștigi pe muchie state cu populație mai mică, cu o pondere redusă în totalul voturilor naționale. Acest fenomen s-a întâmplat în 5 alegeri prezidențiale din 58 și în 2 din ultimele 5. S-a întâmplat în 2016. Are o probabilitate considerabilă să se întâmple și peste două luni.

Rezultatul alegerilor în urma cărora Donald Trump a devenit președintele Statelor Unite a fost dictat de un număr foarte mic de state care au avut un comportament electoral atipic. În Pennsylvania și Michigan, ultimele șase scrutine prezidențiale pre-Trump fuseseră câștigate de democrați. În Wisconsin: ultimele șapte. Toate aceste 3 state au rupt tradiția, în fiecare din ele majoritatea votanților optând pentru Trump. Cu aceste state, Hillary Clinton ar fi câștigat. Fără ele, a pierdut. Locuri aflate în genere în balans, așa-zisele „swing states” precum Florida sau Ohio, au fost câștigate de asemenea de Trump, dar nu ele au fost decisive. Chiar și fără aceste competiții strânse – dar având de partea sa cele trei state menționate mai sus – candidata democraților ar fi obținut victoria.

UTILE Cât gaz consumă centrala la 19°C, 21°C sau 23°C, la un apartament de 50 mp. Cât arată pe factură

11:20

FLASH NEWS Franța ar putea trimite 6.000 de soldați în Ucraina după sfârșitul războiului, potrivit Le Monde

11:17

Cum stau lucrurile acum? Să dăm la o parte sondajele cu privire la opțiunea de vot a întregii națiuni. Dar nu de tot. Nathaniel Rakich, statistician în cadrul redutabilei antreprize FiveThirtyEight, ține o evidență aproape zilnică a scorurilor în sondaje ale candidaților de la alegerile din trecut cu fix același număr de zile înainte de ziua votului. Astfel, se poate observa că Biden are un avantaj de 7,4% față de Trump: cu 4,9% mai mare decât cel înregistrat de Hillary Clinton în același moment al campaniei prezidențiale de acum patru ani. Acest avantaj se regăsește în principal în state în care Biden deja conduce.

Să privim spre cele trei state care s-au dovedit a fi surprize neplăcute pentru democrați la alegerile precedente.

În Wisconsin, Biden conduce în 17 din ultimele 20 de sondaje. În medie pentru ultima lună, el are un avantaj de 4,4%.

În Pennsylvania, Biden conduce în 19 din ultimele 20 de sondaje. (În al 20-lea este egalitate). În medie pentru ultima lună, el are un avantaj de 4,2%.

Michigan este ușor mai disputat. Biden conduce iarăși în 19 din ultimele 20 de sondaje. În medie pentru ultima lună, el are un avantaj de 2,6%.

Biden are avantaje mai degrabă fragile în state pierdute de Hillary: +5% în Arizona, +2,3% în Ohio, +1,8% în Florida, +0,6% în Carolina de Nord. Acum câteva luni el părea să aibă o șansă de a fi competitiv în „citadele” tradiționale ale republicanilor, precum Georgia sau Texas, dar între timp Trump și-a devenit, deținând avantaje – în medie – de 1,3% și 3,5%. Aceste două state par să fi dispărut din discuție.

Situația este dezechilibrată întrucât în bună măsură – sau aproape exclusiv – bătălia se duce în terenul lui Trump. Președintele trebuie să „apere” state câștigate acum patru ani. Nu prea există oportunități de a cuceri state câștigate de Hillary în 2016. Minnesota (avantaj Biden în acest moment: 3,7%) sau Nevada (avantaj Biden: 4%) ar fi niște opțiuni. Minnesota poate echivala Wisconsin, conținând la fel de mulți electori, adică zece. Nevada, cu 6 electori, poate deveni relevantă doar în anumite situații. Cele patru state câștigate de Trump și în care Biden conduce, menționate la începutul paragrafului anterior, conțin 73 de electori – în medie 18 și un sfert. Cel mai mic ca număr de electori/”puncte”, Arizona, are 11, aproape dublu față de Nevada.

Ca experiment, pentru a echilibra eventualele pusee de emoție prost măsurate de sondaje, putem scădea 3% din scorul lui Biden în fiecare stat din cele care contează. Într-un asemenea scenariu, prin comparație cu Hillary Clinton el câștigă în plus doar Wisconsin, Pennsylvania și Arizona. Astfel, el ar obține 273 de electori, cu 3 mai mulți decât cei necesari pentru victorie și cu 8 mai mulți decât Trump. N-ar exista niciun stat câștigat de Trump acum dar pierdut de el în 2016.

Dacă împingem modificarea la 4%, în plus față de scenariul imediat de mai sus, Trump câștigă Minnesota și președinția.

În consecință, Trump trebuie să spere la o demobilizare consistentă a democraților, o mărire de ultim moment a bazei sale sau o combinație între cele două. Aparent vorbim de doar 4%. Dar în clipa de față 49,7% din americani l-ar vota pe Biden. În tot acest an, cel mai jos punct al său s-a înregistrat în luna mai, când scorul său era cu 2,9% mai mic decât acum. Trump are nevoie să creeze în anumite state (sau la nivel național) o energie anume. Situația actuală nu îi este foarte favorabilă. Dezbaterile, ce vor avea loc începând cu 29 septembrie, îi oferă însă o șansă. Pentru votanții săi, vârsta nu contează – erorile de memorie, exprimare sau logică sunt tratate drept șarmante, sau – de către cei mai săraci cu duhul – dovadă a unei inteligențe superioare, mult peste înțelegerea profanilor. Suporterii de acum ai lui Biden, însă, mai tineri și mai critici, nu vor fi așa de iertători cu candidatul lor – nu „vârstnic ca și Trump”, ci cu trei ani mai mare.