Barbu Mateescu: ”Viitorul campaniei de vaccinare și un scenariu de evitat” (OPINIE)

Iureșul inițial al programărilor pentru vaccinare pare să fi ascuns o realitate vizibilă deocamdată unui număr redus. Numărul locuitorilor țării noastre care s-au înscris pentru a fi vaccinați este în continuare limitat. Nu suntem, desigur, la punctul la care numărul dozelor să fie mai mare decât numărul celor doritori să se vaccineze, însă pe baza datelor disponibile:

• 1 milion de persoane au fost vaccinate cu ambele doze
• Încă 1 milion au fost vaccinate cu o singură doză
• Aproximativ încă un milion sunt pe listele de așteptare, datele aici fiind un pic neclare și desigur în continuă schimbare.

FLASH NEWSFriedrich Merz, mesaj ferm pentru Donald Trump înaintea întâlnirii cu Putin din China: „Vă rog, fără surprize. Continuați să jucați ca parte a «Echipei Europei»”

18:20

ULTIMA ORĂS-a deschis Târgul de Crăciun de la Craiova. Spectacol grandios cu milioane de lumini, artificii și Sania Zburătoare a lui Moș Crăciun

18:02

Numărul oficial al cetățenilor români adulți este de aproximativ 18 milioane. Chiar și estimând că 3 milioane s-ar afla în afara granițelor, în continuare există 12 milioane (adică 18-1-1-1-3 ) de persoane care nu s-au vaccinat și nu s-au înscris pe listele de așteptare.

Sunt cei 12 milioane oameni care se opun vaccinării? În mare parte nu. Conform unui studiu efectuat de INSCOP, care confirmă cercetări similare întreprinse anterior, cei care se opun cu hotărâre vaccinării reprezintă o cincime din populația aflată în țară, deci 1/5 din 15 milioane = 3 milioane.

Refăcând calculele, avem următorul peisaj în ceea ce privește adulții:

• 3 milioane vaccinați cu o doză, cu o a doua sau în curs de vaccinare în viitorul apropiat
• 3 milioane care afirmă că sigur nu se vor vaccina
• 3 milioane (sau mai puțini) în afara granițelor
• 9 milioane (sau mai mulți) într-o situație de incertitudine.

Obiectiv situația nu este roz-bombon. Societatea se mișcă lent. Cum stăm din punct de vedere relativ? Răspunsul este practic imposibil, comparațiile cu țările vestice neputând fi realizate. Cele mai multe au evitat liberalizarea accesului la vaccin, concentrându-se asupra protejării vârstnicilor. Prioritatea acordată „personalului esențial”, care a creat ceva enervare în România, nu există de fel în multe țări din Europa vestică. De asemenea, prin comparație cu multe țări inclusiv din jurul nostru, statul român pare să fi fost extrem de eficient în distribuirea dozelor. Cifre din ce în ce mai îngrijorătoare încep să facă vorbire despre doze ce zac neutilizate, în special în Ungaria dar nu numai. Suntem, deci, într-o situație relativ bună dar asta pentru că am sprintat.

Scriam mai sus că mobilizarea celor încă nevaccinați pare să se realizeze lent. Sper să nu ajungem la punctul la care cei care se programează reprezintă abia un firicel prin comparație cu numărul dozelor și resurselor de timp și spațiu disponibile (ex. o mie de oameni doresc să se programeze dar România are 2000 de doze disponibile și poate vaccina în zilele ce urmează 1500 de persoane). În acel moment situația va deveni transparentă și altora, numărul dozelor ce se îndreaptă spre România urmând a suferi o reducere consistentă.

În ce situație am fi atunci ca țară? Una bizară. Să ne imaginăm 7 milioane de persoane vaccinate, care se supun însă unui set de restricții identice celor ce domină viața celor 8 milioane de non-vaccinați. Virusul va dudui în continuare, populând spitalele și îngroșând numărul deceselor. Aparența paradoxală (s-au vaccinat milioane dar numărul deceselor va fi în continuare semnificativ) va fi încurajată de o ușoară defazare socială: se vaccinează românii tineri înaintea celor de 45+, cei din orașele mari înaintea celor din orașele mici sau din rural, partea de sus a clasei de mijloc înaintea celor mai puțin avuți, bugetarii și angajații economiei post-industriale înaintea restului societății. Astfel, va fi eminamente posibil ca în câteva orașe virusul abia să pâlpâie, în timp ce probleme medicale să apară în județele un pic mai sărace, unde testele sunt puține, rata de infectare la mia sau la suta de mii de locuitori este deci mică (dacă faci 3 teste/zi, bineînțeles că numărul cazurilor raportat la totalul populației o să pară infim) iar numărul persoanelor vaccinate este redus. Practic, virusului nu trebuie să i se permită să se odihnească în divizările din interiorul societății. Situația geometrică și tristă la care putem ajunge este una în care:

– o parte din România nu înțelege, vaccinată fiind, de ce încă trebuie să se supună unor restricții dure („toți oamenii de la masa asta suntem vaccinați! Lăsați-ne în pace!”) și de asemenea nu înțelege de ce numărul cazurilor și deceselor nu scade („la mine în Timișoara ne-am vaccinat toți din bloc dar la Buzău se moare în continuare?!”)

– o altă parte își pierde încrederea în vaccin („s-au vaccinat cinci milioane dar mama verișoarei mele  tot a murit – nevaccinată, e drept, dar nu trebuia cumva să avem imunitate de grup?”) și ezită în continuare să se vaccineze.

Vectori zgomotoși, care s-au suit pe pandemie ca să-și creeze notorietate, se vor hrăni din această situație. Înțeleg că și părți ale presei extrag emoție din jocul confuziilor, periclitând în mod suicidal sănătatea propriei lor audiențe. Punctul maxim ar fi manifestații simultane anti-restricții din partea vaccinaților și ale anti-vacciniștilor.

Poate că temerile mele sunt nefondate. Schimbările de atitudine nu au loc rapid, ci treptat. Cei 9 milioane cu drept de vaccinare își pot schimba atitudinea zi după zi. Avantajele vaccinării nu sunt însă întotdeauna evidente. O persoană vaccinată – cel puțin deocamdată – are la fel de multe drepturi și îndatoriri, limitări și exigențe legale ca una non-vaccinată. Și, atâta timp cât numărul dozelor disponibile este inferior numărului doritorilor să se vaccineze, este oarecum etic ca lucrurile să stea așa. Chiar și după ce se va trece de punctul critic, Avocatul Poporului și Curtea Constituțională vor contesta acordarea de drepturi adiționale celor deja vaccinați. Temeiul nu ar fi 100% valid: când doi oameni sunt în situații obiectiv inegale este nedrept să îi tratezi **egal**. Dar astfel de nuanțe se pierd ușor dacă discuția devine una emoțională. E posibil, deci, ca la începutul verii să avem nevoie de o campanie care să încurajeze vaccinarea. În funcție de datele disponibile atunci cu privire la profilul celor vaccinați se vor ști și coordonatele campaniei.

Studiul INSCOP: https://www.inscop.ro/11-februarie-2021-perceptia-publica-asupra-vaccinarii-increderea-romanilor-in-vaccinarea-anti-covid19/