Renunțarea cvasi-totală la purtarea măștilor în spațiul public: planuri alternative ale discuției

Văd că este deja o observație comună: eliminarea necesității de a purta măști medicale reduce apetitul pentru vaccinare. Apare o decuplare între scop (= o societate care nu mai poartă măști) și mijloace (= câți mai mulți oameni trebuie să se vaccineze astfel încât situația să fie atât de sigură încât să nu mai fie necesar să purtăm măști). În alte cuvinte, toată lumea a luat 10 la examenul următor indiferent dacă învață sau nu – context în care a învăța reprezintă chiar un cost, adică timp cheltuit fără un efect evident și imediat.

În plus, există și un important aspect psihologic de natură irațională. Schimbarea regimului de purtare/non-purtare a măștilor reprezintă un semnal: „gata, am trecut de punctul critic al pandemiei”. Situația în care ne regăsim acum este fără precedent din martie 2020 și până în prezent. Este aproape vecină cu normalitatea. O paranteză deschisă cu declararea stării de urgență s-a închis – nu oficial, ci în mentalul colectiv.

TRANSPORT Statul român solicită despăgubiri de peste 80 de milioane de euro pentru întârzierile trenurilor Alstom

13:29

VIDEO Doi schiori au declanșat accidental o avalanșă de mari dimensiuni în Munții Făgăraș

13:24

Din ideile de mai sus, pe care de fapt le re-enunț întrucât nu sunt originale, mulți cunoscuți de-ai mei au tras concluzia că cei vaccinați ies cumva dezavantajați, sau că persoanele care se opuneau vaccinării din diferite motive au de ce să simtă că li s-a dat dreptate.

De fapt, perioada care vine este periculoasă pentru cei ne-vaccinați. Ca țară, după cum explicam în al doilea paragraf, nu numai că o să renunțăm la măști dar o să ne întoarcem la normalitate. Ce fel de normalitate? În genere una latin-balcanică, bazată pe un spațiu privat de dimensiuni mici, afecțiune demonstrată fizic între membri ai familiei sau prieteni, gesturi de tandrețe în special intra-familiale. Petrecerile, șuetele, activitățile sociale de fel și chip se relansează de facto. Este vorba de un mediu propice pentru răspândirea virusului. Cine nu poartă mască afară nu va purta nici înăuntru, ajustările în acest sens nefiind comode.

În termeni practici, perioada de relaxare ce tocmai a început reprezintă un test sever pentru localitățile în care imunizarea este redusă. În cazul în care ești nevaccinat și locuiești într-un oraș în care 50% din populație a primit ambele doze sau a trecut prin COVID, situația ta este semnificativ mai bună decât dacă doar 10% sau 20% din vecinii tăi de localitate au căpătat imunitate într-un fel sau altul. Aplicarea măsurilor de relaxare va ajuta orașele mari, unde cota de vaccinare/imunizare este deja semnificativă, dar poate duce la o situație nu chiar fericită în județele unde procesul de vaccinare a fost unul lent.

Aceste lucruri sunt din fericire contrabalansate de faptul că urmează luni de vară, când socializarea se va petrece în principal în exterior – un mediu dăunător propagării virusului și deci bun pentru noi toți. Dacă însă ca societate înțelegem că și în spațiile interioare putem să ne relaxăm, putem avea surprize neplăcute.

Surprinzătoare mi s-a părut, la alt nivel, disonanța dintre premier și președinte. Cei doi nu au comunicat în mod corelat, prudența lui Florin Cîțu vizavi de relaxare fiind suprascrisă de anunțul președintelui Iohannis. Cum cel din urmă nu operează cu mize electorale – nu se luptă pentru realegere iar următorul scrutin de orice fel este peste abia 3 ani – intuiesc că președintele Iohannis a operat cu un set de date mai complex decât cel evident la prima vedere. Numărul testelor este în scădere, ceea ce ar putea duce la o scădere artificială a numărului persoanelor detectate ca fiind bolnave (nu testezi = nu descoperi cazuri de COVID-19 care există în mod real în comunitate). Scăderea numărului de cazuri, scădere înregistrată chiar abrupt în ultimele săptămâni, poate fi astfel o iluzie. Decizia președintelui sugerează că nu este vorba de așa ceva. Alternativ, în cazul în care imaginea statistică reală are neclarități și ambiguități, au avut întâietate alți factori. Din punct de vedere economic, industriile ospitalității și culturii suferă amar – și aveau nevoie de o relansare. Psihologic, segmente importante ale societății ar fi suferit din cauza suprapunerii între sosirea anotimpului cel mai cald și prietenos deplasării în spații publice sau natură și menținerea restricțiilor. Nu vorbesc aici despre persoanele care se opuneau, din motive ce țineau de convingeri personale, purtării măștilor în orice set de circumstanțe. Ci de majoritatea tăcută care, odată cu venirea primăverii, deja abandonase utilizarea măștii într-o bună măsură. Sosirea verii ar fi accelerat acest fenomen, mai ales în rândul celor vaccinați. Măsurile anunțate de președinte reprezintă, din acest unghi, recunoașterea unui fenomen implacabil și asumarea sa într-un cadru juridic.