Ura și prostia sunt eterne, problema este propagarea lor algoritmică

Pe 20 ianuarie, Parlamentul European a aprobat cu o majoritate covârșitoare (530 de voturi pentru, 78 împotrivă și 80 abțineri) Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA). Urmează discuţiile și negocierile cu Consiliul European şi Comisia; odată adoptat, pachetul legislativ ar introduce un set de reguli fără precedent pentru eco-sistemul digital provenite dintr-un sistem democratic, marcând un punct de cotitură în evoluția Internetului.

Ce e ilegal offline ar trebui să fie ilegal și online

Propunerea legislativă datează din decembrie 2020, atunci când Comisia Europeană a înaintat un nou cadru de reglementare care viza rezolvarea unor vulnerabilități ale spațiului online, precum vânzarea de produse ilegale, proferarea discursului instigator la ură, amenințările cibernetice sau poziția de monopol a unor companii. Ideea de bază a pachetului de reglementare este una clară: ceea ce este ilegal în lumea reală, în mediul offline, ar trebui să fie ilegal și în mediul online.

INEDIT Pe 29 martie 1997, un cal a sărit gardul, s-a alăturat unei curse de ciclism din Franța și a început să depășească cicliștii. Ce s-a întâmplat apoi

08:44

FLASH NEWS Lovitură pentru bugetari. Soții și rudele de gradul I nu mai pot fi în relații contractuale de șef și subaltern. Când intră în aplicare legea

08:39

Chiar înainte de aprobarea din plenul Parlamentului European, în textul propunerii legislative au fost introduse mai multe amendamente, dintre care cel mai semnificativ se referă la interzicerea publicității direcționate/ micro-targetate. Întrucât propunerea pentru o interdicție totală nu a fost aprobată, s-a ajuns la un compromis, acela de a interzice publicitatea targetată care vizează minorii. Parlamentul a adoptat cu succes și amendamentele care interzic utilizarea datelor cu caracter sensibil, cum ar fi convingerile politice, religioase și orientarea sexuală, pentru reclame direcționate, fapt care ar împiedica și targetarea persoanelor din categoriile vulnerabile. Textul prevede măsuri care să asigure transparența privind modul în care datele personale ale utilizatorilor sunt colectate și mai ales monetizate. Un alt pas important îl constituie și interzicerea practicilor de tip „dark patterns”, folosite de companii pentru a induce în eroare utilizatorii să-și dea acordul implicit pentru partajarea datele personale.

Măsurile propuse ar împiedica platformele digitale să rămână singurul arbitru al conținutului online și își extragă profiturile din exploatarea datelor personale ale utilizatorilor, permițându-le acestora să aibă un control mai mare asupra conținutului pe care doresc să îl acceseze și asupra întregii experiențe online.

De altfel, noile reglementări instituie un mecanism de „notificare și acțiune”, precum și garanții pentru eliminarea, din mediul online, a produselor, serviciilor și conținuturilor ilegale. Furnizorii de servicii de găzduire ar trebui să dea curs acestor notificări, „fără întârzieri nejustificate, ținând seama de tipul de conținut ilegal notificat și de caracterul urgent al măsurilor care trebuie luate”.

Prevederi privind demonetizarea dezinformării

DSA va contribui la combaterea conținutului dăunător (chiar în condițiile în care acesta nu este ilegal) și la încetinirea răspândirii dezinformării. Platformele online foarte mari (adică cele cu peste 45 de milioane de utilizatori activi pe lună) vor fi supuse unor obligații specifice din cauza riscurilor pe care le prezintă în ceea ce privește găzduirea și răspândirea conținutului ilegal sau dăunător.

Noile reglementări solicită platformelor să efectueze evaluări regulate ale riscurilor sistemice pe care le creează pentru societate, să-și prezinte public planurile de a le aborda și să permită autorităților de reglementare să fac audituri asupra algoritmilor. Utilizatorii vor putea semnala conținutul considerat ilegal, platforma fiind apoi obligată să-i informeze cu privire la deciziile luate în raport cu respectivul conținut.

Nu în ultimul rând, pachetul legislativ include prevederi care vor împiedica plasarea reclamelor pe site-urile care găzduiesc și promovează dezinformare.

Astfel de măsuri sistemice privind conținutul ilegal sau dăunător au fost comparate cu reglementările din domeniul financiar-bancar: monitorizarea riscurilor sistemice și, periodic, verificări punctuale în zonele de vulnerabilitate. În felul acesta, se dorește adoptarea unor soluții „elegante”, care să nu vizeze conținutul, ci, mai degrabă, modalitățile tehnice de amplificare algoritmică a acestuia: „Pachetul legislativ DSA reprezintă o soluție elegantă. Ne permite să reducem efectele negative fără a cenzura conținutul. Ura și prostia sunt eterne, problema este propagarea lor algoritmică”, a declarat Henri Verdier, Ambasadorul pentru probleme digitale al guvernului francez.

Sfârșitul „vestului sălbatic” pentru mediul online?

Așa cum am spus, după adoptarea în Parlamentul European, urmează discuţiile și negocierile cu Consiliul European şi Comisia. Franța, care deține în prezent Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și-a propus să finalizeze acest proces până în iulie, în concordanță cu toate pozițiile sale privind suveranitatea tehnologică. Totuși, în contextul unei perioade turbulente atât în interiorul Uniunii, cât și la granițele acesteia, este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple efectiv într-un interval atât de scurt.

Și prin acest pachet legislativ, Uniunea Europeană se află într-o poziție de pionierat în ceea ce privește reglementarea mediului digital și încercările de „îmblânzire” a giganților digitali, de oriunde ar proveni aceștia. Aceste reglementări generoase la nivel european trebuie însoțite de o mare capacitate de implementare la nivel național. Capacitate care presupune, în primul rând, înțelegerea modului în care funcționează tehnologia; fie că vorbim despre oameni obișnuiți, fie că vorbim despre leadership/ decidenți. Fără această înțelegere de bază, orice reglementare venită dinspre Comisia Europeană devine o sursă suplimentară de birocrație, de frustrare, fără a rezolva problemele pentru care a fost gândită: protejarea vieții private; apărarea în fața demersurilor de amplificare algoritmică, de targetare personalizată; asigurarea dreptului la liberă exprimare și a libertății de opinie, garantate pentru cetățeni și nu pentru troli, boți sau programe de calculator; limitarea posibilităților de monetizare a dezinformării, indiferent că aceasta ar avea motivații politice, geopolitice sau comerciale.