ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Cum se atribuie mandatele de parlamentar

Redactor:
Eliana Radulescu
ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Cum se atribuie mandatele de parlamentar
Alegerile parlamentare de duminică s-au desfășurat în 315 colegii uninominale pentru deputați și 137 de colegii pentru senatori, iar procesul de alocare a mandatelor cuprinde două etape de repartizare - pe circumscripție și pe țară - și două etape de atribuire efectivă a mandatelor.

Alegerile parlamentare de duminică s-au desfășurat în 315 colegii uninominale pentru deputați și 137 de colegii pentru senatori, iar procesul de alocare a mandatelor cuprinde două etape de repartizare – pe circumscripție și pe țară – și două etape de atribuire efectivă a mandatelor.

Mandatele de deputat și de senator vor fi atribuite de birourile electorale de circumscripție, potrivit voturilor obținute de candidați și ținându-se cont, în unele cazuri, de rezultatele formațiunilor politice din care fac parte.

Pentru a câștiga mandatul în prima etapă, un candidat trebuie să obțină majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care a candidat (50 la sută plus 1).

În această etapă, mandatul este atribuit în sistem majoritar uninominal, adică vor primi mandate candidații din colegiul uninominal care obțin majoritatea voturilor în acest colegiu.

Legea nu permite, însă, ca un candidat care a îndeplinit această condiție să primească un mandat de deputat sau de senator dacă partidul din care face parte nu a strâns cel puțin 5 la sută din voturile valabil exprimate la nivel național pentru toate partidele. Dacă respectivul candidat a fost propus de o alianță, aceasta trebuie să strângă 8 la sută din voturile valabil exprimate la nivel național.

Prevederile din legea electorală reglementează și „pragul alternativ”, ce va permite unui partid care nu a obținut 5 la sută să fie totuși reprezentat în Parlament.

Partidul va atinge pragul alternativ dacă, în șase colegii de deputat și în trei colegii de senator, candidații săi vor obține cele mai multe voturi, fără să existe cerința ca aceștia să primească 50 la sută plus 1 din voturile valabil exprimate.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, condiția obținerii a șase colegii uninominale pentru Cameră și trei pentru Senat se consideră îndeplinită indiferent dacă s-a obținut sau nu majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care candidatul s-a clasat pe primul loc.

Dacă organizațiile aparținând minorităților naționale au propus un singur candidat la nivel național, iar acesta a adunat cel puțin 10 la sută din coeficientul electoral la nivel național, mandatul de deputat se acordă în colegiul uninominal în care candidatul organizației respective a obținut cel mai mare numâr de voturi.

În acest caz, BEC a mai stabilit că, în caz egalitate de voturi în cadrul unui colegiu uninominal, între candidații a doi sau mai mulți competitori electorali, toți candidații vor fi considerați a fi clasați pe prima poziție.

O altă operație electorală este aceea în care mandatele sunt repartizate proporțional uninominal. Această etapă se desfășoară la două niveluri, în circumscripție (județ, Municipiul București și Circumscripția pentru românii din străinătate) și la nivel național.

Astfel, la nivel de județ, biroul electoral de circumscripție calculează, în funcție de coeficientul electoral și de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat și câte mandate de senator se cuvin respectivului partid.

Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripții și se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul și independenții care au câștigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului județ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câștige un partid pentru un mandat în Legislativ.

Totuși, la acest nivel, împărțirile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând așa-numitele „resturi”. Aceste resturi de voturi și de mandate, precum și voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral și pentru independenții care nu au obținut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.

Aici, resturile de voturi din toate circumscripțiile sunt însumate, o operație similară fiind făcută și în cazul mandatelor. În acest moment intervine cea mai complexă procedură de repartizare a mandatelor, etapă care presupune calcule menite să stabilească matematic câte mandate revin fiecărui partid și în ce județe respectiva formațiune politică va beneficia de aceste mandate.

Astfel, adunând resturile de voturi și de mandate, BEC stabilește, potrivit sistemului proporțional și folosind sistemul d’Hondt, câte mandate revin fiecărui partid la nivel național, prin redistribuire. În continuare, BEC trebuie să stabilească în ce colegii vor fi atribuite aceste mandate.

Sse fac două liste cu competitorii politici cărora li se cuvin mandate – o listă la nivel de circumscripție și una la nivel național, ambele în ordine descrescătoare, în funcție de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripției, de „resturile” de la nivelul țării și de numărul de mandate ce se cuvin acelei formațiuni politice.

Dacă primul pe lista ordonată pe țară este, de exemplu, partidul „X”, potrivit voturilor din circumscripția Alba, în funcție de repartitorul acestei circumscripții și de numărul de mandate care au rămas de repartizat în circumscripția electorală respectivă, acest partid va primi mandate suplimentare în acest județ.

Legea prevede că, în cazul în care aceste calcule matematice duc la situații de balotaj, să fie folosit ca element de departajare numărul de candidaturi propuse de partid în circumscripția respectivă și, dacă nici acest criteriu nu rezolvă problema, repartizarea mandatului să fie făcută după negocierea între partide sau, în cele din urmă, prin tragere la sorți făcută de BEC.

Aceste mandate repartizate de BEC vor fi cumulate la nivelul circumscripțiilor electorale cu mandatele repartizate deja partidului în prima etapă de repartizare a mandatelor.

Din acest moment, va începe a doua etapă de atribuire a mandatelor de senator și deputat.

În acestă etapă, biroul electoral de circumscripție va alcătui o listă a candidaților partidelor care au trecut pragul electoral dar care nu au obținut majoritatea voturilor în colegiul lor și, deci, nu au primit mandat în prima etapă de atribuire a mandatelor. Din listă vor face parte și candidații în ale căror colegii s-au atribuit deja mandate, aceștia fiind „săriți”, însă, în această etapă de atribuire de mandate.

Lista va fi alcătuită în ordinea descrescătoare în funcție de numărul de voturi obținut de candidat raportat la coeficientul electoral al circumscripției.

Departajarea între doi sau mai mulți candidați care au obținut rezultate identice în urma operațiunilor efectuate se face pe baza voturilor valabil exprimate sau, în caz de egalitate, în funcție de pozițiile înregistrate la nivelul secțiilor de votare.

Dacă, de exemplu, un partid va avea dreptul, potrivit calculelor făcute în cele două etape de repartizare a mandatelor, la cinci mandate în circumscripția Alba, iar în acest județ doi candidați au obținut în colegiile lor majoritatea voturilor exprimate și le-a fost atribuit mandat în prima etapă, partidul respectiv va mai avea de primit în acest județ doar trei mandate, care vor fi acordate candidaților din lista menționată anterior.

Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaților din listă, fiind „săriți” cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat și candidații care aparțin unor partide ale căror mandate din circumscripție au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cei mai bine clasați în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.

Astfel, s-ar putea ajunge la situația ca un candidat care a obținut cel mai bun scor din circumscripție să nu primească mandat deoarece a candidat ca independent și a obținut 49 la sută din voturile exprimate în colegiu. La fel se va întâmpla și cu un candidat care ar câștiga, cu 99 la sută din voturi, alegerile din colegiul său dacă partidul pe care îl reprezintă nu va atinge pragul electoral la nivel național.

Într-o situație similară s-ar putea afla un candidat care a obținut, de exemplu, 47 la sută din voturile exprimate în colegiu, dar a fost surclasat de doi colegi de-ai săi de partid, care au, fiecare, 48 la sută din voturi în colegiile în care au candidat și deci vor adjudeca înaintea sa cele două mandate care revin în circumscripție partidului din care fac parte.

De asemenea, un candidat care a primit 49 la sută din voturile alegătorilor într-un colegiu dar a pierdut mandatul în favoarea unuia care a strâns 51 la sută din voturi în același colegiu va fi „sărit” la atribuirea de mandate în acestă etapă.

Pentru acesta rămâne șansa ca, odată atribuite toate mandatele corespunzătoare circumscripției, partidul să mai aibă dreptul, în urma redistribuirii, la mandate suplimentare. Astfel, numărul de mandate ce se cuvin circumscripției vor fi suplimentate, prin derogare de la prevederea că în fiecare colegiu se atribuie un singur mandat

În acest fel, se poate ajunge la situația ca numărul parlamentarilor care reprezintă un județ să fie mai mare decât i se cuvenea ținând cont de norma de reprezentare, iar un colegiu să fie reprezentat de doi parlamentari și nu doar de unul, așa cum prevede legea.

Legea stabilește că alegătorii dintr-un colegiu vor fi reprezentați doar de un candidat din colegiul respectiv, indiferent dacă acesta va fi ales în sistem majoritar sau proporțional, respectiv dacă va întruni majoritatea voturilor sau va primi mandat folosindu-se și de rezultatelor obținute de partidul său în circumscripție.

O altă derogare de la lege se face și în cazul candidaților organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale. Legea permite unui astfel de candidat să nu candideze într-un singur colegiu uninominal, ci în toate colegiile de deputat, putând astfel să strângă voturi din toate circumscripțiile electorale. Acești candidați privilegiați trebuie să strângă doar 10 la sută din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat, ei nu vor reprezenta în Parlament un anume colegiu, iar mandatele acestora se adaugă mandatelor calculate în funcție de populația fiecărui județ și a normei de reprezentare.

Inchide