Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a anunțat marți închiderea perioadei de înregistrare a candidaților pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. În total, 21 de partide, blocuri politice și candidați independenți vor intra în cursa electorală, scrutin considerat un test decisiv pentru direcția europeană a țării și pentru sprijinul față de președinta Maia Sandu.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea Maiei Sandu, are în prezent 61 de mandate în Parlamentul de la Chișinău, dar un sondaj recent indică faptul că la scrutinul din septembrie ar putea obține doar 41 de locuri.
„Ne îndreptăm cu hotărâre spre a deveni stat membru până la sfârșitul deceniului. Avem șansa istorică de a deveni parte a celui mai sigur și mai prosper spațiu de pace, libertate și justiție”, a declarat Maia Sandu.
În competiție intră și blocuri cu orientare pro-rusă. Blocul Patriotic, format din socialiști și comuniști, este creditat cu 36 de mandate, iar Blocul Alternativa, acuzat de guvern de simpatii pro-Kremlin, ar urma să obțină 13 locuri.
Liderul Alternativei, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a scris pe Telegram că „Occidentul își va pierde în curând interesul pentru Moldova odată ce războiul din Ucraina se va încheia”, potrivit News.ro.
Tot marți, Curtea de Apel Chișinău a dispus reevaluarea cererii de înregistrare a Partidului „Moldova Mare”, condus de fosta procuroare anticorupție Victoria Furtună. Inițial, formațiunea fusese respinsă de CEC, fiind suspectată de legături cu interese pro-ruse. Hotărârea instanței poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de trei zile.
În paralel, Comisia Electorală Centrală a decis organizarea a 301 secții de votare pentru diaspora, în creștere față de scrutinele anterioare.
Autoritățile moldovene estimează că peste un milion de cetățeni trăiesc și muncesc în străinătate, iar numărul alegătorilor din diaspora a crescut cu peste 35% față de alegerile parlamentare din 2021.
Cele mai multe vor fi în Italia (75), Germania (36), Franța (26), Marea Britanie (24) și România (23).
În Transnistria vor funcționa 12 secții, mai puține decât la alegerile prezidențiale din 2024, CEC invocând motive de securitate. Moscova a criticat faptul că în Rusia vor fi deschise doar două secții de vot.