Avertismentul economistului-șef BNR: Alegerea unui președinte „SUVERANIST” ar putea afecta grav nivelul de trai al românilor

Alegerea unui președinte suveranist ar avea efecte devastatoare pentru economia României și ar afecta direct portofelele cetățenilor. Avertismentul vine din partea economistului-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, care subliniază riscurile imediate și severe pe care o astfel de decizie le-ar presupune.

Lazea descrie mai multe consecințe economice care ar urma imediat alegerii unui președinte suveranist, iar acestea ar afecta direct stabilitatea financiară a țării. În primul rând, piețele financiare ar reacționa rapid, cu o scădere a încrederii investitorilor și o presiune asupra cursului leului.

„Piețele financiare ar penaliza fără îndoială alegerea unui președinte suveranist prin retrogradarea rating-ului de țară al României la nivelul „junk” (nerecomandat investițiilor), ceea ce ar face prohibitiv de scumpe sau imposibile împrumuturile externe, așa cum au mai fost în anii ’90.

Influxul de investiții străine directe, care în perioada 1998-2024 s-a ridicat la circa 124 miliarde euro, ar seca sau s-ar transforma în ieșiri ale investitorilor. Cui i-ar conveni să mai stea într-o țară sub amenințarea naționalizării firmelor?

Fondurile europene, atât de importante în realizarea investițiilor cu bani din afara bugetului, s-ar reduce și ele masiv, așa cum arată exemplul Ungariei. În perioada 1998-2024 intrările de fonduri europene s-au cifrat la aproximativ 100 miliarde euro. Scăzând din acestea contribuția României la bugetul comunitar, de circa 32 miliarde euro, rezultă intrări nete de fonduri europene de aproximativ 68 miliarde euro”, a precizat economistul-șef al BNR.

MARIUS TUCĂ SHOW Ștefan Popescu analizează ascensiunea lui Marine Le Pen spre Palatul Élysée: „O condamnare o întărește politic”

22:00

DIGITALIZARE SUA și China vor purta discuții despre riscurile globale ale modelelor avansate de AI

21:57

Efect: devalorizarea leului și scăderea puterii de cumpărare

Un alt efect direct resimțit de populație ar fi creșterea dobânzilor la creditele imobiliare și de consum, ceea ce ar pune presiune pe bugetele românilor. De asemenea, devalorizarea leului față de euro și dolar ar duce la scăderea puterii de cumpărare, crescând prețurile la bunuri și servicii și sporind inflația.

„Pentru persoanele care au credite imobiliare sau de nevoi personale, o creștere semnificativă a dobânzilor pe care trebuie să le plătească, dacă au  luat credit cu dobânzi variabile. Este suficient să ne uităm la tendința ROBOR_{3 luni} care de la nivelul de 5,58% (în data de 15 noiembrie) a sărit la nivelul de 5,81% (în data de 25 noiembrie, după anunțarea rezultatelor  primului tur) și apoi la 5,92% (în data de 6 decembrie, înaintea celui de al doilea tur, anulat).
Toate acestea se traduc în zeci/sute de lei în plus de plătit la ratele lunare, în funcție de mărimea și durata creditului.

Pentru personalul bugetar/angajat la stat (1,45 milioane de oameni), mai puține fonduri la dispoziția bugetului ar însemna restrângeri semnificative de personal. Acestea trebuie făcute oricum, pentru reducerea deficitului bugetar.
Dar una este ca aceste restrângeri să fie făcute ordonat, pe o perioadă de șapte ani, beneficiind de fonduri europene și cu totul altceva este ca reducerea să  se facă brusc, din cauza încetării finanțării externe.

Pentru cei care au economii în lei, depuse la bancă sau ținute acasă „la saltea”, devalorizarea inevitabilă a leului față de euro și de dolar, care ar rezulta dintr-o restrângere a finanțării externe, ar duce la o putere de cumpărare redusă, cu alte cuvinte la bunuri și servicii mai scumpe și, prin urmare, la creșterea inflației”, se mai arată în analiza econimistului Valentin Lazea.

FOTO: Mediafax

CITEȘTE ȘI: