Băsescu îi transmite lui Ponta „să se mai gândească”: „Răspunde solicitării stăpânilor de la Antena 3″. Cât a ținut, în realitate, Pacea de la Cotroceni

Încălcat în repetate rânduri de ambele părți în cele 20 de luni de când a fost semnat, pactul de coabitare dintre președintele Traaian Băsescu și premierul Victor Ponta a ajuns subiect de negociere de la distanță.

Cu premierul și președintele în concediu, departamentele de comunicare de la Guvern și de la Palatul Victoria își dispută valabilitatea păcii semnate la Cotroceni în decembrie 2012, aruncând pe seama părții adverse responsabilitatea ruperii înțelegerii care garaanta, teoretic, funcționarea independentă a justiției și respectarea regulilor unui stat de drept.

În realitate, coabitarea nu mai funcționează de mai bine de 10 luni, de când Băsescu și Ponta și-au pregătit, după numirea procurorilor și a ambasadorilor în câteva posturi importante, pozițiile de campanie pentru 2014. Cel care a anuțat primul că „analizează serios” dacă Acordul de colaborare instituțională mai este în vigoare a fost Băsecu, în octobrie 2013. Ulterior, președintele nu a mai revenit cu un răspuns, dar nici colaborarea instituțională nu a mai funcționat decât prin corespondență oficială, la numirea Guvernului Ponta 3, la ședințele CSAT sau la remanierea câte unui ministru.

TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI PONTA – BĂSESCU

Președinția ripostează: „Termenul «păcălit» nu a fost folosit de președinte”

„În scrisoarea prin care denunță Acordul de colaborare instituțională între președintele României și prim-ministrul României citează, în mod mincinos, o declarație care ar fi fost făcută de președintele României, domnul Traian Băsescu, marți”, a replicat în această seară, purtătorul de cuvânt al Președinției, Bogdan Oprea, după ce Guvernul a făcut publică o scrisoare prin care premierul reclamă că documentul „a fost semnat cu rea-credință” de Băsescu și, în consecință, nu mai este, din punctul său de vedere, în vigoare.

Oprea invocă, drept argument, faptul că „termenul «păcălit» (menționat de premier pentru a demonstra reaua-credință a președintelui, n.red.) a fost utilizat de jurnalistul Mircea Marian (care l-a intervievat pe șeful statului, n.red.) și nu de domnul președinte Traian Băsescu”. „Oricine a urmărit emisiunea de marți, în care domnul președinte Traian Băsescu a facut declarațiile la care se referă prim-ministrul României, poate observa noua minciună transmisă astăzi public de domnul prim-ministru Victor-Viorel Ponta”, susține Oprea, reproducând pasajele.

În plus, purtătorul de cuvânt al Președinției îl acuză pe Victor Ponta că prin decizia denunțării oficiale a pactului „răspunde solicitării făcute de stăpânii domniei sale de la Antena 3 prin jurnalistul Radu Tudor” și îi transmite că Băsescu „ îi recomandă să se mai gândească dacă, într-adevăr, dorește denunțarea Acordului”.

Acordul, rupt în realitate din 2013. Ce s-a ratat și ce s-a realizat prin Pacea de la Cotroceni

În realitate, Acordul de colaborare instituțională, așa cum a fost denumită înțelegerea care a permis numirea lui Victor Ponta ca premier și ieșirea lui Traian Băsescu din izolare politică la finalul anului 2012, după câștigarea alegerilor de către USL cu aproape 70%, nu mai este funcțional de aproape un an, fiind încălcat în repetate rânduri de ambele părți.

La capătul celor aproape 300 de zile cât a funcționat fără a fi reclaamat nici de președinte, nici de premier, până în octombrie 2013, niciul dintre marile angajamente politice asumate la momentul semnării Păcii de la Cotroceni nu era, așa cum nu este nici acum, măcar aproape de a fi realizat în integralitate. Regionalizarea, reforma electorală și revizuirea Constituției au fost amânate sine die, în timp ce „noua Lege a Sănătății” este în continuare abia în faza de dezbatere publică.

Cât despre aderarea la Spațiul Schengen, unul din argumentele care au motivat semnarea pactului și punerea lui în brațele tuturor liderilor europeni la Summitul UE din decembrie 2012, ținta poate fi deja considerată ratată inclusiv pentru 2014.

În 10 luni și jumătate, cât coabitarea a funcționat oficial în România, președintele și premierul s-au pus de acord asupra numirii procurorilor șefi Tiberiu Nițu (Parchetul General), Laura Codruța Kovesi (DNA), Alina Bica (DIICOT) și a adjuncților lor, au depăsit interimatul de la Avocatul Poporului prin numirea lui Anastasiu Crișu, agreat de USL (înlocuit între timp cu Victor Ciorbea), au finalizat înlocuirea miniștrilor Transporturilor și Justiției fără intervenția CCR, au convenit asupra noilor nume de ambasadori în capitale-cheie ca Washington, Moscova și Paris și au ieșit cu un punct de vedere comun legat de explorarea și exploatarea gazelor de șist, Băsescu mandatându-l pe Ponta inclusiv să reprezinte România la Consiliul European, în 2013, la discuția despre politica energetică a UE. Episodul nu s-a mai repetat însă, în ciuda inisistenței premierului.

Ulterior, Băsescu s-a plâns că Ponta nu îi mai răspunde la telefon, dar premierul s-a declarat mulțumit că, în lipsa întâlnirilor directe cu președintele, se evitată, în general, conflicte deschis. Ultimul episod de acest tip s-a consumat recent, la consutările de la Cotroceni a căror înregistrare aa fost făcută publică de Băsescu fără acordul lui Ponta.

Astfel, de la angajamentul legat de consultări ex-ante în privința mandatelor pe politică europeaană și externă, la cel privind „coeziunea mesajului intern pe teme convenite”, mai toate înțelegerile, cu excepția celor referitoaare la siguranța națională, au fost încălcate. Dacă regula convenită era evitarea „confruntărilor publice inutile”, Ponta și Băsescu angajându-se în plus, „să încerce soluționarea diferențelor”, realitatea a arătat că pozițiile publice legate de Roșia Montană, CFR Marfă, investițiile străine în România sau stadiul lucrărilor de infrastructură ori pentru Gazoductul Iași-Ungheni au fost tot atâtea motive de dispută politică în care Băsescu și Ponta care s-au acuzat reciproc de minciună sau de manipulare.

Printre primele puncte uitate la mai puțin de un an de la semnare, a fost cel legat de Codul de conduită general: „reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire direct la funcția partenerului și la adresarea la plural”. „Părțile se angajează să evite expresiile dure, atacurile de orice fel”, se artăta în acordul politic întins pe 6 pagini datat, potrivit însemnării lui Băsescu „12.12.2012 la ora 22.50″. Comentariile despre „ticăloșie și tupeu”, acuzațiile legate de incompetență și „poziții de vară, la o bere”, etichetări precum „mitoman” sau „securist” au fost doar câteva dintre formulele aruncate ulterior între Palate în declaraații publice.