Băsescu: „Nu putem să menținem tipul de relație NATO – Federația Rusă ca și până acum”

Actuala relație NATO – Federația Rusă nu mai poate fi menținută, consideră președintele Traian Băsescu, șeful statului anunțând, înainte de a pleca la Varșovia, că va propune ca acesta să fie unul din punctele pentru care statele din Estul Europei să facă front comun la Summitul NATO din 4-5 septembrie din Marea Britanie. Repoziționarea lui Băsescu are loc în contextul conflictului din Ucraina întreținut de separatiștii pro-ruși care a dus, săptămâna trecută, la doborârea cu o rachetă lansată de la sol a unei aeronave civile.

Încălzirea relației dintre statele NATO și Federația Rusă s-a produs în urmă cu șase ani, la Summitul NATO de la București, prin invitarea lui Vladimir Putin, ca semnal că decizia de amplasare a unui scut antirachetă în România și în Polonia nu este îndreptată împotriva Moscovei.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

În noul context regional, Băsescu militează însă pentru o schimbare de atitudine, la o zi după ce a acuzat Federația Rusă de „parteneriat cu grupările teroriste din Ucraina”. „Nu putem să menținem tipul de relație NATO – Federația Rusă ca și până acum. Federația Rusă are politici care periclitează securitatea statelor din regiune”, a revenit astăzi asupra subiectului, incluzând redefinirea relației NATO-Rusia între cele 8 puncte pentru care va milita România în perspectiva Summitului NATO.

„Atâta timp cât Federația Rusă susține grupările teroriste din Donețk și Lugansk este un partener al grupărilor teroriste. Știu că și unora din România le displace desemnarea grupărilor din Donețk și Lugansk ca fiind grupări teroriste, dar atât timp cât aceste grupări iau ostatici reprezentanți OSCE, fac ziduri vii din populație în fața instituțiilor pe care le ocupă, jefuiesc, ele nu pot fi decât grupări teroriste, așa cum sunt definite de președintele Poroșenco. Cred că este cel mai autorizat să definească tipul de grupări care acționează în estul Ucrainei.”, a mai spus Băsescu.

Scutul de la Deveselu, gata în 2015

Prioritatea numărul unu a României la Summitul din toamnă din Marea Britanie va fi, potrivit președintelui, „adoptarea de măsuri concrete pe termen lung și echilibrarea geografică a resurselor Alianței pe teritoriul UE”. „N-am dori o diminuare a resurselor pentru flancul estic în detrimentul țărilor nordice. Dar și România și Bulgaria trebuie tratate cu atenție, având în vedere realitățile”, a spus Băsescu, menționând ca argument frontiera României cu Ucraina și, după „anexarea ilegală a Crimeei, vecinătatea imediată pe zona comercială cu Federația Rusă”.

De asemenea, România insistă pentru includerea în documentele Summitului a „importanței strategice a Mării Negre”, a încurajării Georgiei și Muntenegrului în parcursul nord-atlantic, a „adâncirii colaborării” cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina și a obligației ca toate statele membre să aloce 2% din PIB-ul național pentru cheltuieli de apărare. Una dintre țările care nu respectă această regulă este în acest moment chiar România.

„Ne-am dori, totodată, ca Summitul NATO să constate progrese în procesul de diminuare a noilor amenințări de securitate. Includem aici respectarea progreselor de dezvoltare și operaționalizare a capacităților antirachetă – în România evoluțiile sunt conform programului și în 2015 faza a doua, cea de pe teritoriul României, va fi funcținală. NATO trebuie să își asume un rol mult mai important în garantarea securității energetice și în lupta împotriva atacurilor cibernetice”, a mai spus Băsescu.

În ceea ce privește misiunea din Afganistan, aceasta se va încheia, potrivit președintelui, pe 31 decembrie 2014, „când și România își va retrage ultimele sute de militari”. De la 1 ianuarie va urma un program de instrucție, însă numai „în condițiile în care până la sfârșitul anului se reușește semnarea unui acord în acest sens între autoritățile afgane și NATO”, a adăugat Băsescu.