Băsescu și Ponta se luptă pe acordul cu FMI. Când revine la București delegația Fondului și ce soluții are guvernul după refuzul președintelui de a semna memorandumul

Redactor:
Clarice Dinu
Băsescu și Ponta se luptă pe acordul cu FMI. Când revine la București delegația Fondului și ce soluții are guvernul după refuzul președintelui de a semna memorandumul
Pentru prima oară în istoria relației dintre România și Fondul Monetar Internațional (FMI) președintele a refuzat să-și pună semnătura pe memorandumul de înțelegere negociat de Guvern cu instituțiile financiare internaționale.

Pentru prima oară în istoria relației dintre România și Fondul Monetar Internațional (FMI) președintele a refuzat să-și pună semnătura pe memorandumul de înțelegere negociat de Guvern cu instituțiile financiare internaționale. Practic, documentul negociat la București luna trecută nu mai poate fi trimis la Washington, unde pe 18 decembrie era programată o ședință a boardului FMI pentru aprobarea scrisorii de intenție. În aceste condiții, boardul Fondului va discuta cel mai probabil în luna martie tema acordului cu România, după ce o delegație va veni la București în ianuarie, potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax.

Până atunci, președintele Traian Băsescu cere Guvernului să renunțe la acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litrul de carburant și să renegocieze înțelegerea cu FMI. Mai mult, Cotroceniul susține că există disponibilitatea instituțiilor financiare internaționale de a renegocia termenii înțelegerii cu România.

De partea cealaltă, premierul Victor Ponta îl acuză pe președinte de iresponsabilitate și că a aruncat în aer acordul cu FMI care practic nu mai există. Ba chiar, din tabăra PSD, prin vocea liderului senatorilor socia-democrați, Ilie Sârbu, se invocă punerea sub acuzare a președintelui.

Potrivit legii, nesemnarea memorandumului cu FMI de către președinte echivalează cu faptul că șeful statului nu aprobă mandatul de negociere, semnătura sa fiind necesară pentru validitatea documentului, el fiind singurul care poate împuternici guvernul să negocieze în numele României.

Mai există sau nu acordul cu FMI?

Decizia președintelui de a nu semna memorandumul cu FMI are efecte evaluate diferit de Cotroceni și Palatul Victoria. Prima reacție a premierului Victor Ponta a fost că „România nu mai are acord cu FMI”.

Președinția l-a contrazis, susținând că Acordul stand-by a fost încheiat cu Fondul Monetar Internațional pentru perioada 2013-2015, iar „scrisoarea de intenție reprezintă o evaluare de parcurs, realizată la fiecare trei luni, a modului în care Guvernul a îndeplinit condiționalitățile din acord și prin care statul român, atunci când este cazul, își asumă noi angajamente menite să ducă la îndeplinire principiile de bază prevăzute în acordul deja semnat”.

Mai nuanțat decât președintele, dar și decât șeful său de la Guvern, ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a susținut că „avem Acord, dar nu e operațional”, urmând ca la fiecare trei luni să se facă o evaluare a României. Mai mult, susține el, țara noastră va pierde sume consistente de bani în urma refuzului președintelui de a semna memorandumul.

Ulterior acestui schimb de replici, premierul Victor Ponta a revenit acuzându-l pe Băsescu de iresponsabilitate și admițând că există motive de suspendare, dar nu vrea să anunțe acum astfel de intenții în condițiile în care „AMR”-ul rămas până la încheierea mandatului acestuia curge.

„Trebuie să vedem în perioada următoare ce măsuri avem să contracarăm și să diminuăm pagubele pentru cetățeanul de rând. O să încercăm să găsim soluții să trecem de aceste blocaje. Chiar mâine, în Parlament, vom analiza situația”, a spus Ponta.

El a arătat că, în acest moment, relația României cu instituțiile financiare internaționale este suspendată, iar lipsa de credibilitate astfel rezultată poate genera creșteri de dobânzi la împrumuturi și ale ratingurilor de țară, la care se adaugă și imposibilitatea creșterii gradului de cofinanțare a proiectelor europene din partea UE, fără să fie însă „efecte imediate foarte grave”.

 El este contrazis de fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Iallomițianu care a susținut la GÂNDUL LIVE că România s-a aflat într-o situație similară la începutul acestui an când guvernul nu a semnat o scrisoare cu FMI deoarece reprezentanții Fondului au constatat că Bucureștiul nu-și îndeplinise obligațiile. Acest lucru, a spus el, nu a desființat acordul cu FMI, nici prețul împrumuturilor nu a crescut, iar guvernul a fost nevoit să facă o nouă negociere cu Fondul, lucru care este posibil și acum.

De ce refuză Băsescu să semneze memorandumul de înțelegere cu FMI

Președintele Traian Băsescu a anunțat luni seară nu va aproba memorandumul negociat de Guvern cu FMI din cauza majorării cu 7  eurocenți a accizei la combustibili și a cerut executivului să renegocieze înțelegerea. „Am decis să nu aprob acest Memorandum, pentru că, pe pagina a treia, este făcută mențiunea, la obligațiile pe care și le asumă Guvernul: majorarea accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru. Deci, nu îmi voi asuma această măsură, pe care o consider antieconomică, împotriva intereselor României și împotriva șanselor de relansare a economiei. Sigur că propaganda poate spune foarte multe. Eu spun, însă, precis, câteva lucruri. România nu este dependentă de tranșe de bani de la Fond. Deci, faptul că trebuie renegociat memorandumul nu creează nici o problemă de finanțare pentru România, mai ales că motivul pentru care eu nu aprob acest memorandum și nu aprob semnarea scrisorii este legat chiar de relansarea economică. Nu doresc măsuri care să frâneze relansarea economică”, a spus Băsescu.

Șeful statului a explicat că introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenți va duce la  creșterea prețurilor, afectând atât pensionari cât șisalariații, anulând practic toate majorările anunțate de guvern pentru anul viitor.

Șeful statului a adăugat că există soluții pentru ca guvernul să se încadreze în țintele de deficit, proiectele care au umflat bugetul ministerului dezvoltării condus de Liviu Dragnea putând fi finanțate din fonduri europene, însă, a comentat el, acestea „se fură mai greu”.

„Vreau să avertizez și Guvernul, și Parlamentul să renunțe la minciună, pentru că neaplicarea acestei taxe se recuperează prin reducerea cheltuielilor cu 1,5 miliarde de roni la ministerul domnului Dragnea, la Ministerul Dezvoltării, și am mai văzut eu un excedent de resursă pus la plata serviciului datoriei. De acolo se pot lua cel puțin 600 de milioane de roni fără nicio problemă, ceea ce ar însemna 2,1 miliarde dintr-o singură privire. N-aș vrea să intru în detalii în buget, pentru că s-ar putea să mai găsesc vreo 2 miliarde la care se poate renunța. În plus, vreau să atenționez că bugetul mai cuprinde o minciună: taxa pe construcții este evaluată ca venit la circa 480 de milioane, ceea ce este o mare minciună. Așa cum e scrisă ordonanța, care introduce această taxă pe stâlp, cum a fost denumită în presă, poate produce orice sumă între 500 de milioane și 15 miliarde. Dar eu cred că o aplicare rezonabilă a acestei noi taxe aduce circa 2 miliarde de ron în buget. Deci aici este o altă rezervă pe care guvernul Ponta o ascunde. V-am spus despre resursele de la Ministerul Dezvoltării, care sunt destinate baronilor și baronașilor și baroneților locali și nu populației, pentru că ce vrea să facă guvernul și Dragnea cu acești bani, programe legate de revitalizarea satului românesc, de drumuri județene și programul de regenerare urbană a municipiilor și orașelor, toate sunt programe care se pot face cu bani europeni, numai că aceia se fură mai greu”, a arătat Băsescu.

 

 

×

Ziua Marinei Române, fără spectatori. Klaus Iohannis și Ludovic Orban participă la evenimentele din Portul Militar Constanţa

Publicată de Gandul pe Sâmbătă, 15 august 2020
Gândul LIVE!
Inchide