BUGET 2014. Primarii vin la București să îi ceară lui Ponta TAXA PE STÂLP: „Cei care furnizeză curent cetățeanului meu trebuie să vină în buget la mine”

Înainte ca noua „taxa pe stâlp”, așa cum este numită generic impozitarea construcțiilor speciale anunțată de premierul Victor Ponta, să se oficializeze, primarii încep să își dispute cu Guvernul banii pe care statul ar urma să îi încaseze.

Acesta este unul dintre cele mai cunoscute TESTE din lume. Cu toate acestea, nu există un singur răspuns corect. Tu ce vezi prima dată când privești această imagine?

De la sondele de foraj la stâlpii rețelelor de electricitate și telefonie, de la conductele de gaze până la coșurile de fum, Guvernul a decis după negocierile cu FMI taxarea construcțiilor speciale cu 1,5% de la 1 ianuarie. În proiectul de ordonanță de urgență care va fi adoptat joi în Guvern, la pachet cu bugetul, Ministerul Finanțelor aprevăzut clar direcționarea acestui impozit către bugetul de stat. Primarii marilor municipii, contactați de gândul, consideră însă, la unison, că banii trebuie să rămână la bugetele locale unde se și colectează.

„Sigur că banii trebuie să rămână la bugetul local, pentru că aceste rețele ocupă terenul localității respective”, spune Tudor Pendiuc (PSD) primarul Piteștiului și președintele Asociației Municipiilor din România (AMR). De aceeași părere sunt și primarii din Alba Iulia, Baia Mare, Satu Mare. „Dacă tot punem o taxă suplimentară pe care o încasăm noi, n-ar trebui să ni-i ia la București”, susține și Dorel Coica (PSD), primarul din Satu Mare. PDL-istul Mircea Hava (Alba Iulia) este și mai tranșant: „Să vină să le colecteze ei, noi nu o să le colectăm ca să le dăm lor banii”.

Primarii PSD vor să ridice problema noilor taxe și în partid, lui Victor Ponta, vineri, la Liga Aleșilor Locali ai PSD și sâmbătă, la Consiliul Național.

Primarul din Oradea, liberalul Ilie Bolojan, s-a resemnat însă în privința acestor venituri. „Noi întotdeauna vom dori ca impozitele colectate pe teritoriul unor localități să revină la primărie. Va exista întotdeauna această dispută. Pe de altă parte, Guvernul de ce a luat aceste măuri? Ca să își cârpească găurile. Nu a făcut-o pentru autoritățile locale”, anticipează el.

Până la împărțirea banilor, la nivel local nu există în acest moment evidențe concrete legate de numărul acestor construcții speciale, ceea ce face imposibilă o estimare apropiată de realitate a sumelor care vor veni din aceste impozite, cu atât mai mult cu cât instituțiile publice și fundațiile vor fi exceptate de la plată.

Primar PSD: „O să fac un demers și politic și în organizația primarilor PSD, vineri”

Compromisul maxim pe care primarii PSD se declară dispuși să îl facă este împărțirea acestor bani, în funcție de amplasarea rețelelor, cu bugetul de stat. „Sigur că banii trebuie să rămână la bugetul local, pentru că aceste rețele ocupă terenul localității respective. Numai dacă ocupă domeniul public al statului, impozitul să fie încasat de stat. Dumnealor pot să solicite eventual să încaseze impozitul pentru conductele care transportă gazul prin orașul meu, dar care nu ajunge la consumatorii din Pitești, agenți economici sau cetățeni. Cele care furnizeză cetățeanului meu trebuie să vină la mine”, susține Pendiuc.

Argumentul său: primarii sunt deseori „încurcați” de companiile de gaze sau de cele de electricitate. „Aceste rețele nouă ne generează probleme. Dacă vreau să construiesc pe terenul meu, al municipiului Pitești, dar pe acolo trece o conductă, trebuie să deviez și să plătesc devierea. Eu am vrut să fac o parcare și am întâmpinat această problemă. Toate autoritățile publice locale au rețele pe teritoriul lor și banii trebuie să se încaseze acolo. Nu numai pentru că îmi ocupă domeniul public, dar prețul energiei este plătit de cetățenii pe care îi reprezint eu. Eu mă aștept la orice, dar nu este corect (ca banii să revină bugetului de stat, n.red.)”, spune el.

Primarii sunt cu atât mai hotărâți cu cât, arată ei, ideea acestui impozit le-a aparținut. „Noi solicităm această taxare de multă vreme, de 7-8 ani”, arată Pendiuc, decis să susțină cauza păstrării banilor la municipalitate la întâlnirile de partid de la finalul săptămânii, în fața lui Victor Ponta, înainte de adoptarea OUG. „Liga Aleșilor Locali la PSD, apoi e Consiliul Național, e o ocazie foarte bună”, spune primarul.

Dorel Coica, de la Satu Mare, i se aliază. „Nu mi se pare că această colectare trebuie făcută de ei. Banii trebuie să rămână în bugetul local. Dacă tot punem o taxa suplimentară, n-ar trebui să ni-i ia. O să fac un demers și politic și în organizația primarilor PSD, vineri”, se arată hotărât Coica.

Ultimatum de la PDL: „Noi nu o să le colectăm ca să le dăm lor banii”

Sursa suplimentară de venit nu se vrea scăpată printre degete nici la Baia Mare. „Bineînțeles că banii trebuie să ajungă la bugetul local. Domnul ministru Chițoiu trebuie să realizeze că este liberal și să descentralizeze, nu să centralizeze veniturile. Îi recomand să aplice politici liberale și să nu mai filtreze acești bani prin diverse instituții centrale”, spune Cătălin Cherecheș, ales din partea liberalilor, în prezent membru UNPR.

Din opoziție, Mircea Hava este și mai vehement. „Dacă aceste construcții sunt în raza de administrare a municipalității, trebuie să rămână la municipiu. „Dacă vor să le ia la bugetul național, să vină să le colecteze ei, noi nu o să le colectăm ca să le dăm lor banii”, refuză el orice compromis cu Guvernul. Fără să se opună ridicării excepției în privința construcțiilor speciale, primarul PDL crede că Guvernul nu se va opri aici. „Mâine or să impoziteze aerul, că sunt într-o teribilă criză de bani”, crede el-

Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea și președinte executiv al AMR, nu are însă mari așteptări legate de păstrarea banilor la bugetele primăriilor. „Noi întotdeauna vom dori ca impozitele colectate pe teritoriul unor localități să revină la primărie. Va fi o dispută. Pe de altă parte, Guvernul de ce a luat aceste măuri? Ca să își cârpească găurile. Nu a făcut-o pentru autoritățile locale”, crede el, adăugând că „la ședința de luni în Asociația Municipiilor săptămâna viitoare se va decide cum punem problema”.

Iohannis: „Mi se pare corect să se impoziteze tot ce se poate impozita”

Dacă pe bani există o dispută cu Guvernul, în privința existenței impozitului, primarii sunt cu toții de acord. „Dacă vorbim de impozite și taxe, mi se pare corect să se impoziteze tot ce se poate impozita. Mi s-a părut întotdeauna puțin straniu că noi impozităm cetățenii și pentru curte și pentru casă, dar alții folosesc tot felul de lucruri, renumitul stâlp și așa mai departe, fără să plătească niciun impozit. Mi se pare chiar foarte corect să se impoziteze și structurile speciale. De ce nu s-ar impozita?”, a spus primarul Sibiului, liberalul Klaus Iohannis, întrebat cum comentează introducerea unor noi impozite.

Mai mult, Iohannis anticipează că impozitele „cu siguranță, se vor regăsi” în facturile plătite de către cetățeni, întrucât furnizorii de utilități cunosc suficiente metode pentru a „arunca povara fiscală pe consumatorul final”.

Și în opinia lui Cherecheș „această impozitare se impunea de multă vreme. Pune ordine în relația statului cu aceste companii. Pentru orice bun pe care îl posedăm trebuie să plătim impozit. E normal”, crede el.

Ce impozitează Guvernul

Mai complicat este însă cu evaluarea veniturilor pe care impozitul le-ar putea aduce. Potrivit documentelor de la Ministerul Finanțelor, vor fi taxate: „centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni; centrale termoelectrice și nuclearo – electrice; piste și platforme; sonde de țiței, gaze și sare; rampe de încărcare – descărcare; coșuri de fum și turnuri de răcire; iazuri pentru decantarea sterilului; heleștee, iazuri, bazine; ecluze și ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură; infrastructură transport feroviar; infrastructură drumuri :alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulație, marcaje, etc); linii și cabluri aeriene de telecomunicații (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console); platforme, turnuri și piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv lacuri artificiale de acumulare; construcții pentru transportul energiei electrice; canale de irigații; etc.”

Cuantumul taxei va fi de 1,5% din valorea construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior și se va aplica pe baza unei declarații făcute până pe 25 mai.

Primarii nu au încă o evidență a rețelelor. Chițoiu a estimat însă cât ar câștiga la buget

Până la centralizarea acestor declarații, primarii spun că nu au evidențe clare ale construcțiilor speciale din localitățile în care au fost aleși, iar punerea la punct a unei astfel de baze de date durează aproximativ 6 luni luând în calcul doar documentele aflate în arhivele primăriilor.

„Nefiind impozitate, nu cred că există o evidență în acest moment. Noi știm câți stâlpi avem, dar nu toți au corpuri de iluminat, de exemplu. Probabil că vor fi niște declarații ale companiilor, iar primăria le va verifica”, anrticipează Bolojan.

La Baia Mare, Cherecheș a început inventarierea, dar mai are nevoie de câteva luni ca să o finalizeze. „Noi am început să facem o evidență a acestor construcții speciale de multă vreme. Am început acum vreo șase luni și cred că terminăm până la finalul anului. Cam șase luni durează, dar e și obligația celor care le dețin să le declare”, arată primarul.

Cele mai multe date ar exista în dosarele de cerere a autorizațiilor de funcționare, însă centralizarea ia timp. „Putem calcula, avem toate elementele pentru a calcula cât înseamnă aceste rețele pentru că le-am dat autorizațiile de funcționare și atunci au pus la dosar toate aceste lucruri. Iar dacă sunt rețele vechi, pentru care nu mai există documentele, putem apela la companii”, consideră Pendiuc.

Chiar dacă evidența clară va exista abia la sfârșitul lunii mai, ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, a avansat deja, fără a anunța pe ce își bazează calculul, estimarea că statul va încasa 450-500 de milioane de lei pe an din noul impozit.