Politic
28.11.2018
Politică

Când încetează EFECTELE protocoalelor SRI? CCR ia o decizie pe 11 decembrie. Florin Iordache: Ca în perioada COMUNISTĂ

Când încetează EFECTELE protocoalelor SRI? CCR ia o decizie pe 11 decembrie. Florin Iordache: Ca în perioada COMUNISTĂ
Curtea Constituțională se pronunță pe 11 decembrie pe conflictul Parlament - Ministerul Public, privind protocoalele cu SRI. Vezi de ce acuză Florin Iordache că ne-am întors la Justiția stalinistă

Curtea Constituțională a României a amânat pe 11 decembrie pronunțarea cu privire la conflictul Parlament-Ministerul Public pe protocoale.

 

Iordache: Situația foarte gravă, precum în comunism

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a afirmat în fa’a judecătorilor CCR că situația de după 2009 e la fe de gravă precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigații penale.

„Sunteți astăzi chemați să dați o decizie care să condamne legăturile secrete dintre Servicii și instituții care au chemat să perpetueze abuzurile din România. Vă solicit să admiteți acest conflict de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul, ÎCCJ precum și alte instanțe care trebuie să înfăptuiască justiția prin lege. Ministerul Public și-a încălcat propriile principii, uzurpând competențele Parlamentului, a investit SRI cu competențe de cercetare penală, conferind prin acte secrete competențe pe care Parlamentul nu le-a prevăzut sau interzis. Ministerul Public, prin acțiunea sa, a adus atingere și atributului constituțional al ICCJ și a celorlalte instanțe, asa cum e definit în articolele 124 și 126 din Constituție. Prin protocoalele secrete cu SRI, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a interferat în activitatea de judecată într-un mod în care judecătorii nu aveau cum să îl cunoască, atâta timp cât aceste protocoale erau secrete, aceștia judecând în fapt fără să cunoască temeiul protocoalelor secrete care cuprind proceduri în afara legii și proceduri împotriva legii”, a declarat Iordache.

Vicepreședintele Camerei Deputaților l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a mințit când a pretins că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.

„Situația de după 2009 e mult mai gravă, ca și cea din perioada comunistă pentru că, la fel ca în perioada comunistă, organele securiste puteau să facă investigare penală. Lazăr a afirmat că aceste protocoale sunt niște metodoligii de lucru și nu au caracter de lege. Această afirmație e complet cinică și falsă. Atât protocolul din 2009 și cât și cel din 2016 merg mult dincolo de competențele legii. Aceste norme au avut efecte concrete, materializându-se prin probe necunoscute instanțelor. Adică mult peste ceea ce legea permitea. Modalitatea de punere în practică a mandatelor de supraveghere era împotriva legii. Competența SRI de a face acte premergătoare a depășit limitele fixate de legiutor. Practic, prin această prevedere din protocol, s-a revenit la forma articolului 224 din Codul de procedură penală comunist”, a completat Iordache.

El a susținut că ofițerii SRI acționau ca veritabile organe de cercetare secrete, iar prin încheierea acestor protocoale, a fost știrbit atributul suveran al instanțelor de a se pronunța asupra litigiilor.

„Ministerul Public a împiedicat instanțele de a-și îndeplini atributul judecării cauzelor. CCR a insistat asupra faptul că exigențele de îndeplinire a justiției sunt îndeplinite doar atunci când un judecător are posibilitatea reală de a înfăptui actul de justiție. Au lăsat probe la libera apreciere, pe care le considerau nerelevante, probe care nu au mai putut constitui obiectul judecării. În consecință, din cele expuse rezultă indubitabil că Ministerul Public a încălcat ordinea de drept, principiul separațiilor puterii în stat. Solicităm așadar restabilirea supremației Constituției, iar cetățenii lezați din 2009 până în prezent să își poată obține recunoașterea drepturilor încălcate și remedia vătămarea de produse prin respectarea drepturilor garantate prin Constituție”, a conchis deputatul PSD.

Iuliana Nedelcu (Ministerul Public): Asimilarea cu justiția stalinistă mi se pare surprinzătoare

Reprezentantul Minsiterului Public la CCR, Iuliana Nedelcu s-a declarat surprinsă de comparația cu Justiția stalinistă făcută de vicepreședintele Camerei Deputaților.

„Conduita generatoare a presupusului conflict imputată Ministerului Public constă încheierea în 2009 și 2016 a acestor protocoale de colaborare clasificată. Partea care a sesizat conflictul, susține că, prin aceste protocoale, s-ar fi conferit SRI calitatea de organ de cercetare penală, căpătând în acest mod caracter de act de legiferare. Protocoalele s-au repercutat asupra Justiției care s-ar fi făcut nu pe baza legii, ci a protocoalelor. Este susținut că Ministerul Public a încălcat principiul separațiilor puterilor în stat, articolul 131 din Legea fundamentală. Potrivit autorului sesizării, se susține că Ministerul Public a generat atât un conflict negativ de competență, cât și unul pozitiv. Credem că e important de menționat decizia 140/2018 în care se arată că nu poate fi un conflict negativ de competență, cât și pozitiv. Jurisprudență în care s-a arătat că nerespectarea unor obligații de sorginte legală nu naște automat un conflict. Considerăm că din perspectiva acelor elemente care generează conflictul negativ, nu ne aflăm în fața unei încălcări de competență constituțională”, a susținut, în fața judecătorilor CCR, reprezentantul Ministerului Public, Iuliana Nedelcu, șefa Secției Judiciare din Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Unul dintre ele a fost susținut azi în fața domniilor voastre de autorul sesizării și e vorba de asimilarea cu Justiția stalinistă. Argumentul sau susținerea mi se pare cel puțin surprinzătoare, în condițiile în care o putere a statului afirmă că are o componentă totalitară în funcționarea statului. Cred că e o simplă procedură retorică de emoție, prin care se speculează o memorie colectivă, un factor istoric, o memorie colectivă de 50 de ani care s-a caracterizat prin abuzuri ale statului împotriva propriilor cetățeni. Argumentul de emoție mizează pe factorul uman al auditoriului”, a completat Iuliana Nedelcu.

„Nivelul de secretizare a fost stabilit de SRI, Ministerul Public a respectat nivelul de secretizare. Accesul la informații clasificate nu se justifică prin simplu rang, funcție sau deținerea unei autorizări de securitate. Prin urmare, protocoalele au fost comunicate Parchetelor cu care au lucrat. Mai este de observat faptul că, în momentul încheierii protocoalelor, nu exista o obligație expresă care să interzică clasificarea. Aceasta a apărut în 2018. Din punct de vedere a unei actuale temeinicii a clasificării credem că aceasta nu face obiectul sesizării de față”, a afirmat Iuliana Nedelcu.

„Protocolul este un acord tehnic prin care s-au stabilit modalități practice ale colaborării între Servicii și organele de anchetă penală, precum și informații care cuprind indicii pentru procurori pentru o infracțiune ce trebuie urmărită. Așadar, protocoalele au fost stabilite pentru a standardiza proceduri de lucru riguroase. (…) Dacă există nerespectare a atribuțiilor legale, va avea loc această verificare. Protocoalele sunt acte de natură civilă bilaterale, un acord între autorități, un act intern, acesta e motivul pentru care nu se publică în Monitorul Oficial. Părțile se află pe poziții de egalitate, niciuna nu are o putere de decizie superioară, de aceea considerăm că nu se poate vorbi despre o vătămare. Nu au fost stabilite norme juridice de conduită. Adică nu s-a legiferat și nici nu s-a împiedicat legiferarea”, a mai afirmat reprezentantul Ministerului Public.

Urmăriți mai jos înregistrarea pledoariilor celor două părți în fața magistraților CCR:

CCR dezbate miercuri pe sesizarea Camerei Deputaților cu privire la existența unui conflict între Parlament și Ministerul Public, care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar și după denunțarea lor.

Sesizarea Camerei Deputaților trebuia să fie dezbătută în urmă cu două săptămâni, însă a fost amânată deoarece Florin Iordache, cel care a semnat sesizarea, nu putea participa la ședință pentru a susține punctul de vedere al Parlamentului. Sesizarea a fost semnată de vicepreședintele Camerei Deputaților deoarece în ziua respectivă președintele forului inferior al Legislativului, Liviu Dragnea, îi delegase acestuia atribuțiile funcției.

„Având în vedere că Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informații, și-a încălcat propriile competențe constituționale și, uzurpând competențele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informații cu competența de a desfășura activități specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea și funcționarea SRI”, se arată în textul sesizării Camerei Deputaților, obținut de Mediafax, în care se menționează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public și SRI nici nu au fost comunicate instanțelor și nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult, nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Aceasta situație a dus la:

„a) Desfășurarea urmăririi penale și restrângerea de probe de către lucrătorii SRI și parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente, atâta timp cât Constituția reglementează strict și expres modul de adoptare și intrare în vigoare a legilor și condiționează existența acestora de publicare în Monitorul Oficial.

b) Imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecății, excepțiile nulității prevăzute de Codul de Procedură privind modul nelegal de administrare a probelor, nulități pe care legiuitorul le-a prevăzut în lege în vederea protejării dreptului constituțional al persoanei la apărare, la un proces echitabil

c) Imposibilitatea instanțelor de a se pronunța efectiv pe legalitatea acestor probe de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public și a SRI, conținutul protocoalelor era necunoscut, nu doar celorlalte părți din proces, ci și judecătorilor”, se arată în sesizare.

Procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 și 2016, adică Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr, ar fi uzurpat competența Parlamentului prin semnarea protocoalelor, se mai arată în sesizare, care face referire la toate prevederile legale post-decembriste ce au scos serviciul secret din zona juridică.

„Abia în 2016, prin Ordonanța 6/2016 despre care s-a discutat în spațiul public, SRI a primit competențe de organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă însă și acestea în limitele pe care le vom expune, limite depășite de protocolul din 2016″.

Sesizarea conține istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General și SRI (2009 și 2012). Legat de cel din 2009, se arată că: „legea nu definește categoria „infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa siguranței naționale, distinct de >, iar definiția dată noțiunii de siguranță națională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT. (…) Cu alte cuvinte, PÎCCJ a reinviat o normă comunistă abrogata, repunând SRI în competențele vechii Securități comuniste, contrar voinței Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiției de vechile practici staliniste”.

Legat de protocolul Ministerul Public-SRI, din anul 2012, în documentul menționat se arată că: „extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016″.

„Protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informațiilor primare. Prin această prevedere, procurorii devin subordonații ofițerilor de informații”.

Alte prevederi din sesizarea Camerei Deputaților:

– Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor există și funcționează în afara legii, așa cum este definită în Constituție și jurisprudența CCR să fie emisă/ adoptat de organul legiuitor, să fie făcută publică, accesibil, prebizibilă și clară.

– Încălcând într-un mod brutal, subversiv și ascuns competențele Parlamentului, cu consecințe directe inclusiv în planul drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

– Acționând în „cooperare” secretă cu SRI în cadrul proceselor penale, în baza acestor protocoale, Ministerul Public a încălcat separația puterilor și voința legiuitorului, acesta nemaisupunându-se Constituției și legii, ci unor protocoale secrete ce adaugă la lege.

– Chiar dacă protocoalele au fost denunțate, așa cum susține actuala conducere a Ministerului Public și SRI, efectele lor continuă să se producă, atât în proceduri judiciare în curs de desfășurare, cât și în cele finalizate.

– Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat brutal principiul colaborării loiale dintre puterile statului.

– Prin ascunderea existenței protocoalelor cu SRI față de instanțele de judecată, PÎCCJ a împiedicat în mod indubitabil judecătorii să facă un control complet cu privire la legalitatea și temeinicia TUTUROR probelor obținute, viciind în acest mod actul de judecată și împiedicând instanțele să judece în mod independent și imparțial”.

 

Inchide