CCR: Primarii condamnați cu suspendare ÎȘI PIERD MANDATUL

Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, să admită sesizarea făcută de președintele Klaus Iohannis la legea privind statutul aleșilor locali, astfel încât cei condamnați cu suspendare își vor pierde și ei mandatul, la fel ca cei care sunt condamnați cu executare.

„O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea președintelui cu privire la legea 393/2004, pe care am declarat-o în totalitate neconstituțională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu și că soluția pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcției de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechități”, a declarat Valer Dorneanu, președintele interimar al Curții Constituționale.

CCR a explicat hotărârea printr-un comunicat de presă, arătând că o condamnare efectivă îl plasează pe respectivul ales local în afara cadrului în care își poate exercita funcția în mod legal, iar primarul își pierde legitimitatea.

TENSIUNIXi Jinping afirmă că reunificarea cu Taiwanul „trebuie realizată” și că se va întâmpla: „Cursul istoriei nu poate fi oprit”

17:38

EXCLUSIVDragoș Benea, coordonatorul PSD al proiectului de reformă teritorială, anunță în exclusivitate pentru Gândul cele șase criterii care vor sta la baza redesenării hărții României

17:35

„Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumția de nevinovăție a persoanei acuzate și plasează prin ea însăși alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei”, se arată într-un comunicat de presă al Curții Constituționale.

Judecătorii argumentează că, dacă aleșilor locali condamnați cu suspendare nu le-ar înceta mandatul, acest lucru ar echivala „cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) și (3) din Constituție”.

Modificările la legea statutului aleșilor locali, întoarse în Parlament de Iohannis, apoi reclamate la CCR

Decizia CCR vine după ce președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea statutului aleșilor locali, votată de Parlament, care prevede că cei care au fost condamnați cu suspendare pentru fapte de corupție nu își pierd mandatul.

Președintele a sesizat judecătorii Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind statulul aleșilor locali potrivit căreia primarii, consilierii locali și județeni care au fost condamnați pentru fapte de corupție, cu suspendare, își pot păstra mandatul, șeful statului argumentând că actul normativ contravine Legii fundamentale, jurisprudenței CCR, dar și principiilor statului de drept.

„Noua opțiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real și vine în contradicție cu valorile sociale ocrotite prin lege. În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală și cu privire la care instanța a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcțiilor și demnităților publice în coordonatele statului de drept”, se arată în sesizarea înaintată CCR.

De asemenea, Iohannis mai susține că legea aduce atingere luptei anticorupție: „Diminuarea prin lege a standardelor de integritate și de luptă împotriva corupției, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracțiunile de dare și luare de mită, iar nu și în cazul altor fapte de corupție prevăzute în Codul penal și în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum și angajamentele internaționale asumate de România. Se încalcă, în consecință art. 11 coroborat cu art. 1 alin. (3) din Constituție”, se mai menționeză în sesizare.

Sesizarea CCR a fost ultima cale de atac, după ce Parlamentul a respins cererea președintelui de reexaminare a actului normativ.