CCR tranșează CONFLICTUL JURIDIC Guvern – Înalta Curte de Casație și Justiție

CCR tranșează CONFLICTUL JURIDIC Guvern - Înalta Curte de Casație și Justiție
Publicat: 07/11/2018, 11:44

CCR dezbate, de la ora 10.00, sesizarea privind conflictul juridic Guvern-ÎCCJ referitor la formarea completelor de cinci judecători de la instanța supremă, în care părțile își vor susține punctele de vedere. Secretarul general al Executivului, Toni Greblă, prezintă argumentele Guvernului. Ședința CCR de miercuri este publică.

Interesant este detaliul că Toni Greblă va pleda acum cauza Guvernului, în fața foștilor colegi din Curtea Constituțională, dar împotriva judecătorilor care l-au achitat de acuzațiile de corupție ale DNA.

Urmăriți aici înregistrarea ședinței CCR:

ÎCCJ refuză să tragă la sorți toți cei cinci judecători din complet

Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existența unui conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanța supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președintele Secției Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toți magistrații din complet sunt trași la sorți.

Conform textului sesizării obținut de Mediafax, premierul argumentează că instanța supremă și-a stabilit propriile reguli, încă din 2014, în ceea ce privește completele de 5 judecători și refuză intenționat să aplice modificările legale:

– considerăm că neaplicarea de către înalta Curte de Casație și Justiție, în privința completelor de 5 judecători, a legii astfel cum a fost adoptată în Parlament, împreună cu refuzul explicit de a modifica configurația completelor în acord cu prevederile legale, reprezintă o depășire de către instanța supremă a atribuțiilor sale constituționale prin arogarea unor atribuții care revin Parlamentului, situație care este de natură să creeze un conflict juridic de natură constituțională.

– în practică, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit în februarie 2014, un alt sens al alin 5 art 32 din Legea nr 304/2004, reținând că persoanele enumerate acolo să fie considerate ca făcând parte „de drept” din compunerea completurilor de 5 judecători.

– în baza acestei interpretări a Colegiului de conducere a ÎCCJ, începând cu februarie 2014, (dată cu vădită încălcare a legii), odată cu intrarea în vigoare a Legii 255/2013, în completele de 5 judecători, desemnarea prin „tragere la sorți, în ședință publică” a avut loc doar pentru 4 membri titulari, cel de-al cincilea membru fiind considerat „de drept” președintele ÎCCJ, vicepreședinții sau șefii de secție.

– acest conflict de natură constituțională poate fi plasat/analizat pe două coordonate: în primul rând, și cel mai evident, este vorba despre o înfrângere sistematică a voinței legiuitorului și chiar a Curții Constituționale, în al doilea rând, mai puțin evident, dar la fel sau poate chiar mai grav, înfrângerea garanțiilor constituționale ale accesului liber la justiție, care are vocație de drept, dar și de principiu constituțional, aplicabil tuturor drepturilor fundamentale.

– făcând totală abstracție de dispozițiile exprese ale legii, și de competența sa, astfel cum este circumscrisă de art 126 din Constituție, ÎCCJ a procedat, în mod continuu, din 2014, prin Colegiul de conducere, potrivit unei „reguli” proprii, la stabilirea componenței completelor de 5 judecători, pentru ca, prin ultima hotărâre a Colegiului de conducere să refuze explicit aplicarea imediată a noii legi, creând ea însăși așa zise norme tranzitorii care nu reprezintă altceva decât o consfințire expresă a încălcării legii (Hotărârea din 89/04.09.2018).

– nici măcar după ce, în februarie 2018, Curtea Constituțională a statuat asupra sensului constituțional al normei aplicabile în materie, Colegiul de conducere al ÎCCJ nu doar că nu și-a corectat practica în urma dezlegării obligatorii cu privire la înțelesul constitutional al art 32 alin 5 din legea 304/2004, dar a refuzat, în mod expres, să pună în aplicare și noile prevederi legale, intrate în vigoare prin legea 207/2008.

– prin Hot 89/04.09.2018 a Colegiului de conducere, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să continue încălcarea legii, contrar voinței Parlamentului și cu ignorarea jurisprudenței instanței constituționale și a celei europene, așadar art 1. din Constituție care consacră valorile fundamentale statului român, stat de drept bazat pe principiul separației și echilibrului puterior în stat.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase