Ce avere are deputatul Nicolescu, adus la DNA, în același dosar în care este audiat și Horia Georgescu

Potrivit ultimei sale declarații de avere din iunie 2014, deputatul PNL o treime dintr-o suprafață de peste 3.800 de metri pătrați de teren arabil în Ștefănești (Argeș) cumpărat în 2008, pe numele soției sale, Ionela Nicolescu, împreună cu alte două persoane.

De asemenea, Nicolescu are un apartament de 80 de metri pătrați în Pitești, cumpărat în anul 1993, o casă cu mansardă și terenul aferent, tot în Pitești, cumpărată în 2007 împreună cu Radu Perianu și o altă casă de locuit, nefinalizată, de aproape 565 de metri pătrați, în București, cumpărată în 2012 împreună cu soția sa, Ionela Nicolescu.

Deputatul are trecute în declarația de avere depusă anul trecut și două autoturisme – un Renault Megane cumpărat în 2001 și un Jaguar KF, cumpărat în 2009.

De asemenea, deputatul Theodor Cătălin Nicolescu are în total 13 conturi curente sau depozite bancare deschise la patru bănci, totalizând peste 741.000 de lei și peste 30.000 de euro.

Nicolescu a trecut în declarația de avere și sume mari de bani în dolari și lei, obținute prin vânzarea la bursă, în 2013, a unor active la mai multe firme, dar și la Fondul Proprietatea.

Potrivit declarației de avere, Nicolescu mai deține încă acțiuni la cinci firme și la Fondul Proprietatea.

Deputatul Theodor Nicolescu are menționat în declarația de avere și un împrumut la Unicredit Țiriac, de 35.000 de euro, contractat în 2007 și scadent în 2027.

Totodată, Nicolescu a obținut în anul precedent depunerii declarației de avere un venit brut de 85.020 lei ca parlamentar și un venit brut de 312.221 lei ca avocat. De asemenea, soția sa a obținut, în perioada 20 iunie – 31 decembrie 2013, ca salariat al Ministerului Justiției, un venit net de 83.636 de lei.

În urma închirierii unui imobil, Nicolescu a obținut 6.691 lei, iar din investiții venituri de peste 620.000 de lei.

În declarația de avere, Nicolescu a trecut și suma de 6.600 de lei, obținută de către soția sa în perioada ianuarie – iunie 2013 ca indemnizație de creștere a copilului, precum și suma de 1.400 de lei reprezentând alocația pentru copil, pe numele Anastasia Nicolescu.

Deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu a fost adus cu mandat la DNA, luni, în același dosar în care este audiat și șeful Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, surse judiciare declarând că anchetatorii vizează retrocedarea ilegală a unor imobile supraevaluate.

Theodor Cătălin Nicolescu este deputat de Argeș, fiind la primul mandat, iar din septembrie 2014 este vicepreședinte al Comisiei judicice din Camera Deputaților.

Tot cu mandat a fost adus la DNA și șeful Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, acesta fiind suspectat de abuz în serviciu, într-un dosar deschis în urma unei sesizări a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Sursele citate au precizat că în acest dosar se fac cercetări pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul ANRP.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susțin sursele citate.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curții de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depășea valoarea de 500.000 de lei, susțin sursele citate.

În baza deciziei Curții de Conturi și în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită inițial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

În aceste condiții, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție să facă cercetări, în vederea stabilirii și recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA după ce fosta șefă a DIICOT Alina Bica și foști membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimiși în judecată în dosarul în care sunt acuzați de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcția Națională Anticorupție și Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluționate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluționate cu prioritate cazui tratate drept „excepționale” de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepționale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi și adenom al prostatei, persecuție pe motive etnice.

„Nu depune acte doveditoare, dar susține că are 82 de ani, siferă de HTA și necesită 3 intervenții chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor l dosar) că are 93 de ani și că trăiește în America doar din ajutor social; are vârsta de 60 de ani, certificat luptător la Revoluție”, sunt alte motive invocate.

Concluziile rezultă dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, în care se arată că, în perioada 2008-2011, numărul dosarelor de despăgubire soluționate prioritar de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Propietăților (ANRP), prin invocarea acestor cazuri excepționale, a fost mult mai mare față de cel al dosarelor soluționate în ordinea înregistrării, excepția fiind transformată în regulă.

De acordarea despăgubirilor pentru dosare considerate excepționale au fost și cesionari de drepturi, cu sume cuprinse între 30,5 milioane lei și 108,9 milioane lei.

Inspectorii guvernamentali remarcă faptul că noțiunea de „cazuri excepționale, temeinic motivate” nu a fost definită de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar anumite cereri au fost încadrate în această categorie fără criterii transparente și verificabile, fiind create condiții pentru ca decizia să fie una subiectivă.

Conform datelor, în 2008-2011 au fost soluționate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numărului de înregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri excepționale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost soluționate în favoarea cesionarilor.

Diferența este reprezentată de alte tipuri de dosare, precum cele cu hotărâri judecătorești definitive.

ANRP a prezentat inspectorilor și o listă cu 63 cazuri în care cererea de soluționare cu prioritate a dosarului a fost aprobată pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul soluționării dosarului prin emiterea deciziei de către Comisie, drepturile la măsuri reparatorii erau cesionate integral sau parțial.

Inspectorii au mai notat că evaluatorii nu au fost desemnați aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fără respectarea criteriului legat de aria geografică, iar unele dosare au fost redistribuite tot către evaluatori care, anterior, nu își îndepliniseră obligațiile contractuale. În unele situații, evaluările au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparație din anunțurile de vânzare publicate în ziare și nu pe baza unor date privind tranzacții certe.

Pentru serviciile de evaluare, a ANRP a plătit, în 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 rapoarte.

Au fost însă consemnate și 94 de dosare cu diferențe valorice între rapoartele de evaluare și cele de reevaluare a acelorași imobile, cu o diferență de minimum 20% mai mică decât valoarea inițială în urma reevaluării, deși aceste reevaluări au fost raportate la aceeași dată de referință ca rapoartele întocmite inițial, iar cel puțin una dintre metodele de analiză este similară.

În raportul de control este indicată și o listă de 78 dosare cu cele mai mari despăgubiri, cuprinse între 29,7 milioane lei și 466,7 milioane lei.

La începutul lunii martie, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, George Băeșu, a declarat agenției MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituția este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoțit de demisia sa și a celor doi vicepreședinți.

El arăta că membrii din conducerea ANRP sunt vizați de cereri de amendare în peste 150 procese și riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăție, ci doar pentru că legislația este neclară, fiind astfel într-o situație ridicolă.

Demisia nu a fost acceptată de premierul Victor Ponta, care a cerut o verificare a situației.