Ce își propun noii miniștri din Guvernul Cîțu: spitale noi, desființarea Secției Speciale, redeschiderea școlilor și funcționari publici evaluați de cetățeni! (ANALIZĂ)

Guvernul condus de premierul Florin Cîţu a fost învestit miercuri, prin votul plenului reunit al Parlamentului. Toți miniştrii propuşi în noul Executiv au primit avize favorabile în comisiile parlamentare de specialitate – aceste avize fiind consultative.

GÂNDUL.RO a analizat câteva dintre măsurile cele mai importante pe care noii miniștri le au în programul lor de guvernare:

Sorin Cîmpeanu, noul ministru al Educației, a declarat, joi, la preluarea mandatului, că una dintre prioritățile sale este ”reîntoarcerea cât mai grabnică” a elevilor la școală, dar în măsura în care va permite situația epidemiologică.

Redeschiderea școlilor și grădinițelor

Ministrul nu a avansat o dată și nici nu a vrut să se pronunțe asupra declarațiilor medicului Valeriu Gheorghiță privind redeschiderea școlilor la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie.

Va trebui să ne concentrăm pe probleme de ordin urgent, cum ar fi deschiderea școlilor pe care ne-o dorim a se face cât mai repede va permite perspectiva epidemiologică. Au fost evoluții specifice care vizează în special copiii, este prioritate zero analiza acestor evoluții și luarea celei mai bune decizii în sensul în care, repet, ne dorim cu toții, profesori, elevi, părinți, Ministerul Educației, reîntoarcerea cât mai grabnică la școală. (…) Prioritizarea cu siguranță aceasta va trebui să fie: în primul rând, grădinițe și învățământ primar, apoi învățământ gimnazial, apoi învățământ liceal și învățământ universitar, cu cele trei, licență, master și doctorat”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Vlad Voiculescu: „Asigurări complementare de sănătate”

Vlad Voiculescu, proaspăt ales în funcția de ministru al Sănătății, din partea Alianței USR PLUS, a declarat că sub nicio formă nu se pune problema eliminării așa-zisei gratuități din Sănătătate, așadar a ținut să-i liniștească, în acest sens, pe români. Cu toate astea, propune un nou tip de asigurare complementară, de tip privat.

Asigurări complementare de sănătate înseamnă că mai mulţi bani vin către sistem şi o anumită categorie îşi poate achitiona această asigurare suplimentară. Asta nu înseamnă sub niciun chip ca românii nu vor mai avea acces gratuit la servicii sanitare”, a declarat Voiculescu la preluarea mandatului.

10 spitale noi

De altfel, potrivit programului de guvernare, noul Guvern promite investiții masive în sănătate, construcția a 10 spitale noi, inclusiv maternități, reabilitarea a 25 de spitale județene și a 110 spitale municipale și orășenești, precum și deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate, după modelul Pilonului 2 și 3 de pensii.

De asemenea, se dorește elaborarea unei noi legi a sănătății, reorganizarea Ministerului Sănătății, reorganizarea și eficientizarea direcțiilor de sănătate publică și, ulterior, a tuturor instituțiilor din domeniul sanitar.

Buget pentru sănătate de până la 6% din PIB

Investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatate

Justiție: Desființarea SIIJ

Ministrul propus la Justiţie, Stelian Ion, a declarat miercuri, la începutul audierii sale în Comisiile parlamentare, că una dintre măsurile pe care le va lua se referă la desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

Stelian Ion a precizat că este nevoie de o corectare a legislaţiei, pentru a fi pusă în acord cu recomandările internaţionale, ale Comisiei Europene, GRECO şi avizele Comisiei de la Veneţia, subliniind că aceste recomandări şi avize au fost “bine-venite”.

El a explicat că una dintre măsurile pe termen scurt se referă la desfiinţarea SIIJ.

Nu vreau să se spună că au existat surprize şi nu am făcut ceea ce am promis. Vă spun răspicat că una dintre primele măsuri pe care le vom lua este aceea de desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie. S-a discutat mult, au existat opinii pro şi contra, unele argumentate, altele mai puţin argumentate. Cert este că această Secţie, creată într-un context politic pe care îl ştiţi cu toţii, şi-a ratat chiar şi şansa de a demonstra contrariul a ceea ce am susţinut noi – că nu este bine-venită o astfel de Secţie şi că nu a fost concepută aşa cum ar fi trebuit. S-a plecat de la premisa că există o mare problemă de infracţionalitate în rândul Justiţiei. Deşi există probleme şi au existat unele abuzuri, nu putem spune că ne aflăm în faţa unui fenomen amplu care să justifice necesitate existenţei unei astfel de Secţii”, a declarat Stelian Ion.

Reorganizarea MAI

Lucian Bode a precizat că îşi doreşte, în cel mai scurt timp, o echipă completă şi funcţională la MAI – secretari de stat, subsecretari de stat, şefi de structuri.

Voi continua toate proiectele de reformă demarate de ministrul Marcel Vela, mă refer evident şi la ocuparea prin concurs a posturilor care în acest moment sunt ocupate cu preluare de atribuţii sau delegaţi şi foarte important, şi asta va comunica domnul preşedinte astăzi, suntem implicaţi în campania naţională de vaccinare şi în aceste condiţii le-am cerut colegilor să depună toate eforturile, să contribuie cu tot ce au la dispoziţie pentru reuşita acestei campanii”, a indicat Bode.

„Nu doar Poliţia Română, ci şi celelalte structuri, Poliţia de Frontieră, DGA, DGIPI sunt structuri care nu au la comandă persoane promovate în urma unui concurs şi acest lucru mă va preocupa, în zilele următoare voi face o evaluare, să vedem în ce stadiu sunt aceste demersuri şi, în cel mai scurt timp cu putinţă, îmi doresc ca aceste concursuri să fie organizate şi să avem stabilitate”, a explicat ministrul.

MAI: Raportarea actelor de ultraj

De asemenea, Bode a anunţat că va cere rapoarte din partea structurilor de specialitate, deoarece în ultimele luni au existat „foarte multe” acte de ultraj: Am văzut, din păcate, în ultimele luni, foarte multe acte de ultraj şi eu îmi doresc ca uniforma de poliţist, de jandarm să fie respectată, să recâştigăm încrederea oamenilor şi nu putem să o recâştigăm altfel decât numai prin atitudine transparentă, în interesul public, pentru că nu trebuie să uităm niciodată – toţi suntem în slujba cetăţenilor aici”, a mai spus acesta.

Ministerul Muncii: Funcționarii publici vor fi evaluați de cetățeni

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va implementa un nou sistem de evaluare a angajaţilor din sistemul public, deoarece în prezent funcţionarii publici se evaluează între ei, stabilește Programul de Guvernare depus miercuri la Parlament de premierul desemnat, Florin Cîţu.

Noul sistem se va baza pe proceduri de evaluare concepute în coordonare cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, iar indicatorii de performanţă vor ţine de cont de input-ul beneficiarilor, adică al cetăţenilor, se menţionează în document.

În acest moment, funcţionarii se evaluează între ei, parcurgând etape profund impactate de formalism şi chiar subiectivism, funcţie de relaţiile de colaborare între şefi şi subalterni”, se menţionează în Programul de Guvernare.

De asemenea, va fi efectuat un audit real în sistemul public, în general, şi unul cu prioritate pentru Ministerul Muncii şi instituţiile din subordine/aflate în coordonare, moment de la care trebuie stabilit un mecanism cu adevărat obiectiv de evaluare a salariaţilor din sistem, se precizează în Programul de Guvernare.

Ministerul Apărării: Buget de 2%

Printre prioritățile Ministerului Apărării se numără menținerea bugetului la cel puțin 2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru înzestrare, cât și consolidarea relației cu SUA, NATO, UE, programe regionale (Europa de Sud-Est, regiunea extinsă a Mării Negre)

Externe: Creșterea rolului și influenței în UE și NATO. Dezvoltarea parteneriatului cu SUA

Politica externă a României va continua să fie una predictibilă, coerentă, de consens național (…) îndeplinirea obiectivelor naționale ale României în plan extern se va realiza în coordonare strânsă cu Președintele României, ca factor de decizie în domeniul politicii externe.

Concret, în mediul extern, România își va atinge obiectivele pe baza triadei esențiale a politicii sale externe: creșterea rolului și influenței țării noastre în UE și, respectiv, Alianța Nord-Atlantică (NATO) și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, concomitent cu susținerea și promovarea valorilor democratice, stabilității și securității atât în regiune, cât și la nivel global, cu promovarea și respectarea strictă a dreptului internațional, susținerea multilateralismului și corelarea politicii externe în materie de obiective și priorități cu politica de securitate și apărare, care vor rămâne elemente esențiale.