„COD ROȘU” PENTRU USL. LISTA loviturilor pe care USL le-a primit în ultima lună

Într-o singură lună, ianuarie 2014, proiectele majore ale USL – legea descentralizării și modificările la Codul Penal au fost invalidate de Curtea Constituțională, Adrian Năstase și Relu Fenechiu au fost condamnați la închisoare, iar Tudor Chiuariu a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu suspendare. De asemenea, accidentul aviatic din Apuseni, în urma căruia au decedat Adrian Iovan și Aurelia Ion, și ninsorile din ultimele zile au scos la iveală carențele aparatului guvernamental. Vinovați au fost găsiți ministrul de Interne, directorul ROMATSA și șeful IGSU pentru accidentul aviatic, și prefecții pentru proasta intervenție la deszăpezire. Într-o lună neagră pentru USL, nu este lipsită de importanță nici vizita oficialului american, Victoria Nuland, care și-a exprimat îngrijorarea față de anumite declarații făcute în spațiul public de politicieni față de decizii ale instanțelor.

Năstase, Fenechiu, Nuland, Ponta și Dumnezeu

Prima mare lovitură pentru USL la începutul lui 2014 a reprezentant-o condamnarea lui Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare. Înaintea sentinței, vicepreședinții PSD au transmis mesaje de susținere pentru Adrian Năstase, spunând fie că „se roagă la Dumnezeu pentru acesta”, fie „îi țin pumnii”.

După pronunțarea sentinței, Victor Ponta a ieșit public și a susținut că „această condamnare este una politică”, comparându-l pe fostul premier cu Iulia Timoșenko – ex prim-ministru Ucraina, condamnată la închisoare.

Liberalii au fost rezervați în privința condamnării, liderul PNL, Crin Antonescu, limitându-se să afirme că nu a fost „o condamnare politică”.

Declarațiile premierului Ponta au fost comentate și de asistentul secretarului american de Stat, Victoria Nuland, care s-a întâlnit la începutul lunii cu președintele Traian Băsescu și cu ministrul de Externe, Titus Corlățean.

„Există îngrijorări atunci când există atacuri la adresa independenței justiției, există îngrijorări când politicienii din orice partid decid să provoace sistemul juridic”, a afirmat Nuland.

Premierul Ponta nu a avut o întâlnire oficială cu Victoria Nuland, fiind plecat, potrivit propriilor declarații, în Italia, alături de soția sa, europarlamentarul Daciana Sârbu.

O altă decizie importantă în luna ianuarie a fost luată împotriva senatorului Tudor Chiuariu. Acesta a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu suspendare în dosarul „Poșta Română”. În urma acestei decizii, Chiuariu și-a anunțat decizia de a demisiona din funcția de președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților.

Un alt dosar cu relevanță pentru USL este cel al fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu – vicepreședinte PNL. Fenechiu a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul” și pierderea drepturilor politice.

Un alt scandal, în care este implicat un lider al USL, este dosarul „Carpatica – ASF”. Soția vicepremierului Daniel Chițoiu este urmărită penal în acest dosar, iar în stenogramele procurorilor se face referire și la președintele ASF, Dan Radu Rușanu. Totodată, apar semne de întrebare asupra modului în care a fost dată ordonanța de urgență pentru ASF.

Și dosarul omului de afaceri Gruia Stoica evidențiază anumite legături între acesta și oficiali din ministerul Transporturilor.

Curtea Constituțională vs USL

O lovitură majoră primită de Uniunea Social Liberală a fost decizia Curții Constituționale care a hotărât că legea descentralizării, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în luna noiembrie este neconstituțională. Astfel, planurile de a transfera competențele anumitor instituții de la nivelul ministerelor la cel al autorităților locale a fost spulberat pentru o perioadă de timp.

Chiar dacă au încercat să minimalizeze efectele acestei decizii, aceasta a dat peste cap planurile liderilor din teritoriu. Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, nu și-a asumat vreo vină după ce legea a picat la Curtea Constituțională.

Judecătorii Curții Constituționale au respins și modificările aduse la Codul Penal de deputați în luna decembrie, în deja celebră „marți neagră”.

CCR a decis că articolul care îi scoate pe demnitari din categoria funcționarilor publici încalcă articolele din Constituție privind statul de drept, egalitatea în drepturi a cetățenilor și obligația statului român de a îndeplini cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele internaționale.

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a oferit o explicație interesantă în ceea ce privește „marțea neagră”.

„Știam că așa o să se reacționeze. Cei care suntem vechi în politică știm fiecare actor politic cum reacționează, emoțional, cum se poziționează. Actul normativ nu a fost promovat, dar noi, Parlamentul, ne-am atins scopul: lumea a fost atentă, și-a adus aminte că la 1 februarie intră un nou Cod penal, că trebuie dezbătute anumite chestiuni, că multe lucruri de acolo nu sunt funcționale”, a spus Zgonea.

Accidentul aviatic: doi morți, raportul lui Oprea, demisia lui Stroe

Pe lângă deciziile cu încărcătura politică, Guvernul USL condus de Victor Ponta a arătat carențe organizatorice după aterizarea forțată a avionului condus de pilotul Adrian Iovan în județul Cluj. Astfel la nivelul Executivului nu s-a organizat un comandament de urgență care să coordoneze operațiunea de salvare a victimelor accidentului, iar operațiunea de localizare a victimelor a fost „un eșec”.

Premierul Ponta l-a însărcinat pe vicepremierul Gabriel Oprea să prezinte un Raport despre operațiunea de salvare. Prima decizie luată de liderii USL a fost demiterea secretarului de stat de la Interne, Cătălin Chiper. La scurt timp, șefii ROMATSA și IGSU și-au dat demisia. Chiar dacă miercuri, 22 ianuarie, ministrul de Interne, Radu Stroe a declarat că nu își va da demisia, la o zi distanță și-a anunțat „demisia de onoare”.

Zăpada, viscol, drumuri blocate, prefecți demiși

Dacă în cadrul operațiunilor de salvare a victimelor accidentului aviatic, premierul nu și-a făcut simțită prezența, Victor Ponta a prezidat comandamentele de urgență organizate din cauza căderilor masive de zăpadă. În cazurile în care prim-ministrul a lipsit, la Guvern, responsabili au fost vicepremierii Dragnea și Oprea.

Guvernul a decis, împreună cu ANM, să impună codul portocaliu încă de vineri, 24 ianuarie, pentru ca în zilele ulterior, să fie dat „cod roșu” pentru județele Buzău, Brăila și Vrancea.

Prefectul de Buzău a fost demis după ce vicepremierul Dragnea a constatat că acesta nu și-a îndeplinit corespunzător sarcinile de serviciu. De asemenea, prefectul de Brăila a fost avertizat că își va pierde funcția după ce a rămas înzăpezit într-un sat din județ.