Confesiunile deputatului nemuritor: „Mulți colegi cred că Parlamentul este locul unde NU TREBUIE SĂ TE PRICEPI LA NIMIC și unde NU TREBUIE SĂ MUNCEȘTI”

Ajuns la al șaptelea mandat consecutiv de deputat, viceliderul deputaților UDMR, Marton Arpad, este unul dintre cei cinci parlamentari care au prins absolut toate legislaturile după 1989, alături de alți doi udemeriști, Kerekeș Karoly și Marko Bela, democrat-liberalul Cristian Rădulescu, dar și pesedistul Bogdan Niculescu-Duvăz.

Parlamentul a trecut prin multe transformări, de la legislatură la legislatură calitatea aleșilor scâzând constant, mai ales în ultimii șase ani. Vina o poartă partidele politice, după cum concluzionează Marton Arpad, și acestea trebuie condamnate pentru controlul slab asupra candidaților săi.

Cel mai bun Parlament

Întrebat care a fost cel mai bun Parlament din 1990 până în prezent, liderul UDMR își găsește greu opțiunea. Cu toate acestea, analizând activitatea și calitatea aleșilor, răspunsul lui este clar: cel din 1990-1992.

EVENIMENT Cât rezistă România fără apă, pâine și benzină. Strategia Naţională a rezervelor de stat 2026-2030

20:25

ULTIMA ORĂ Doanld Trump a demis-o pe Pam Bondi, procurorul-general al SUA. Motivul are legătură cu gestionarea dosarelor Epstein

20:20

„Cel mai productiv, care a lucrat cel mai mult, a creat cele mai multe legi care au statuat legislația din România era cel din prima legislatură. În acei doi ani s-a lucrat foarte mult și majoritatea persoanelor care au fost în Parlament erau foarte bine pregătiți într-un domeniu sau altul, cunoșteau foarte bine cum funcționează acea parte a economiei sau a justiției”, a povestit Marton, într-un interviu acordat Gândul.

Marele avantaj al primei legislaturi a fost „naivitatea și dorința” aleșilor de a schimba un sistem. Între timp, cu o legislație mult mai așezată, membrii celorlalte Parlamente au întâlnit rutina activității. În ultimele două legislaturi, s-a născut un „sistem păcătos”, care a deschis „porțile hazardului”: legea uninominalului cu compensare.

„La prima legislatură era un grad mare de naivitate, toată lumea voia să schimbe, să facă ceva mai bun. Ulterior a intervenit rutina, s-a început o profesionalizare a activității politice, dar a venit problema ultimelor două legislaturi, când partidele au scăpat de sub controlul candidaților, din cauza sistemului păcătos care a deschis porțile hazardului”, a mai spus Marton Arpad.

Problemele mari au apărut abia din 2008, odată cu introducerea sistemului uninimonal, „inventat” de români. Astfel, între aleșii poporului s-a născut și un nou concept: în Parlament intri ca să te afirmi, nu ca să muncești.

„Mulți au venit nu dintr-o activitate îndelungată într-un anumit domeniu, ci că Parlamentul este locul unde nu trebuie să te pricepi la nimic, unde nu trebuie să lucrezi, unde te poți îmbogăți. Calitatea aleșilor a scăzut mult din 1990. Partidele au avut mai puițin control asupra persoanelor care au intrat în Parlament, hazardul în testarea oamenilor. Nu a existat un control al partidului și ăsta e păcatul cel mai mare al acestui sistem”, analizează liderul UDMR.

Cele mai slabe legislaturi

Ultimele două legislaturi, așadar, în viziunea lui Marton Arpad,  pot primi diploma pentru cele mai slabe. Și, deși la alegerile din 2008 și la cele din 2012 a funcționat același sistem electoral, la ultimul scrutin pentru parlamentare ne-am trezit cu peste 100 de deputați și senatori în plus. De la 471 de parlamentari aleși în 2008, patru ani mai târziu, în aceeași Casă a Poporului, au încăput 588 de aleși.

Explicația este simplă, susține Marton Arpad. „Este o situație care putea oricând să intervină”, spune el. Adică o alianță-monstru, așa cum a fost USL, care a câștigat aproape toate mandatele din prima tranșă, cu peste 50 la sută plus unu din voturile valabil exprimate.

„Este una dintre hibele actualului sistemului electoral.  Adică un partid sau altul a câtșigat prea multe voturi și mandate”, concluzionează Marton.

Și astfel, prin metoda redistribuirii în cea de-a doua tranșă, numărul mandatelor a fost reîmpărțit după regula proporționalității. Dacă un partid a câștigat 20% la alegeri, atunci va primi la redistribuire, pe lângă colegiile câștigate în prima tranșă. 20% din mandatele puse la dispoziție.

„Era important ca redistribuire, să primească mandate partidele după o listă națională, nu după un sistem al hazardului”, subliniază udemeristul.

În opinia sa, un sistem sănătos ar trebui să fie unul proporțional, asemănător celui în baza căruia sunt aleși europarlamentarii, dar și cu o redistribuire pe bază de listă națională.

Referendumul din 2009

Rezultatul referendumului din 2009 privind un Parlament unicameral cu 300 de aleși nu-l satsiface, însă, pe Marton Arpad. În opinia sa, la momentul respectiv, „poporul a fost tras pe sfoară prin fraze populiste, fără acoperire științifică”.

Oricum, „lumea uită”, mai spune el, așa cum a uitat și de referendumul din 2007 privind votul uninominal.

Întrebat de decizia Curții Constituționale privind obligativitatea de a ține cont de rezultatul referendumului din 2009 atunci când se modifică legea electorală sau se revizuiește Constituția, Marton Arpad a explicat că CCR nu are cum să aibă o asemenea decizie din simplul motiv că, în România, referendumurile sunt doar consultative, nu obligatorii.

„Unii uită că România nu este Malta. Dacă întrebi populația câți parlamentari să fie, o să spună că trebuie cât mai puțini, deloc dacă se poate. Dacă-i întrebi pe cei dintr-un județ dacă doresc să aibă reprezentant în Parlament, atunci vor vrea. Deci este greu împarți și una și alta, sistemele electorale se mulează în funcție de specificul fiecărei țări. Nu există în nicio țară cu peste 15 milioane de locuitori un sistem de Parlament cu o singură cameră”, a conchis Marton Arpad.

Comisia pentru Cod Electoral

Deputatul UDMR Marton Arpad este și secretarul comisiei speciale care se ocupă de elaborarea noului Cod Electoral, comisie care a reînceput lucrările în 2015. Până acum, membrii comisiei nu au făcut nicio modificare concretă, ci doar au discutat despre calendarul dezbaterilor.

Astfel, ținând cont de decizia CCR, care spune că o lege electorală poate fi modificată cu maxim un an înainte alegerilor, primul act normativ care va fi supus dezbaterilor este legea privind alegerea administrației publice locale. Aceasta trebuie modificată până în mai-iunie 2015, următoarea pe listă, cu termen-limită pe noiembrie-decembrie 2015, fiind legea alegerilor parlamentare.

Ultimul act normativ care va fi modificat de comisia specială este legea privind alegerea președintelui.