De azi, ALEGEM cum VOM ALEGE: 4 legi care vor schimba radical clasa politică

În 2008, erau aleși 334 deputați și 137 de senatori. În total, 471 de parlamentari. Era pentru prima oară când era introdus sistemul actual de alegeri, un vot uninominal cu compensare. Patru ani mai târziu, în 2012, Parlamentul exploda la 588 de parlamentari, în baza aceleiași legi. Acum, aceiași parlamentari au ajuns la concluzia că sistemul de vot este unul prost, care trebuie schimbat, iar numărul de deputați și senatori trebuie redus. În varianta majorității, ar trebui să existe 300 de deputați, la care s-ar adăuga minoritățile naționale, plus aproximativ 100 de senatori.

Problema intervine atunci când luăm în calcul decizia CCR nr. 682/2012, care îi obligă pe aleși să pună în aplicare rezultatul referendumului din 2009, care statua un Parlament unicameral, cu doar 300 de membri. Un prim eșec înregistrat de parlamentari a fost clar revizuirea Constituției, singura cale prin care numărul de camere ale Parlamentului poate fi schimbat. Pasul numărul doi, modificarea legii alegerilor deputaților și senatorilor, adică acest nou Cod Electoral pentru care s-a făcut și o comisie specială.

SCANDALOS USR l-a blocat pe reporterul Gândul să-și formuleze întrebarea, după ședința de revalidare a lui Dominic Fritz. Gândul protestează față de atitudinea membrilor USR prezenți și denunță public maniera agresivă a unui partid politic. Iată întrebarea care i-a deranjat pe cei de la USR

05:00

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

Programul comisiei care va elabora noile legi în baza cărora vor fi aleși viitorii parlamentari, primari, președinți de Consilii Județene, președinți și chiar europarlamentari începe cu legea alegerilor locale și se va finaliza cu legea alegerilor prezidențiale. Potrivit aceleiași decizii a Curții, orice lege electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de un an înainte de scrutin.

1. Legea 67/2004, privind alegerea autorităților administrației publice locale

Este prima lege care va intra in dezbaterea comisiei speciale, luând în considerare decizia CCR, care interzice practic modificarea unei legi electorale cu mai puțin de un an înaintea alegerilor propriu-zise. Astfel, această lege trebuie modificată până în mai-iunie 2015, în condițiile în care viitoarele alegeri locale vor avea loc în iunie 2016.

În prezent, atât primarii, cât și președinții de Consilii Județene, își câștigă mandatul dacă au obținut cele mai multe voturi în primul tur de scrutin. În caz de egalitate, se califică în turul al doilea primii doi clasați.

Pe aceste prevederi, conducerea PNL a anunțat că susține alegerea primarilor în două tururi, decizie nesusținută însă și de aleșii locali. Aceștia, prin Asociația Municipiilor din România, condusă chiar de un liberal, au votat pentru actualul sistem, adică alegerea primarilor într-un singur tur.

La polul opus, premierul Victor Ponta a anunțat luni că PSD dorește menținerea actualului sistem de alegere a primarilor, dar că se vor opera modificări la alegerea șefilor de CJ, fără a preciza care vor fi acestea.

CITEȘTE LEGEA 67/2004

2. Legea 35/2008, privind alegerea deputaților și senatorilor

Această lege trebuie modificată, potrivit Curții Constituționale, până în noiembrie-decembrie 2015, adică înainte cu un an de următoarele alegeri parlamentare.

În prezent, deputații și senatorii sunt aleși pe un sistem uninominal mixt, cu compensare, în virtutea proporționalității în Legislativ, sistem introdus în 2008. Încă de atunci, numărul parlamentarilor a crescut, asta pentru  că erau dați câștigători pe două paliere: primii, cei care își câștigau mandatul din prima, cu peste 50% din numărul voturilor exprimate, iar al doilea val de aleși vine din redistribuirea mandatelor către partide, în funcție de scorul electoral obținut.

Concret, dacă un partid obținea, de exemplu 20% dintre voturi, el trebuia să fie reprezentat în Parlament cu o pondere de 20%, chiar dacă la alegeri candidații săi nu au câștigat 20% dintre colegii.

Între alegerile din 2008 și cele din 2012 există însă o diferență de 117 parlamentari, deși a funcționat același sistem electoral. Diferența aceasta a reieșit în urma alianței USL, care a câștigat încrederea a aproape 70% din români  și care a trimis în Parlament aproape toți candidații încă din prima tranșă, aceștia câștigându-și mandatele cu peste 50%.

Deși a fost puternic susținută la momentul respectiv, legea uninominalului în această formă a eșuat, după cum a precizat inclusiv Traian Băsescu, unul dintre promotorii legii.

Acum, liderii PSD doresc revenirea la un vot pe liste sau un sistem mixt, uninominal pentru Cameră și liste pentru Senat. Aceeași idee o susținea și PNL, în perioada alianței USL. Până acum, liderul senatorilor PNL, Puiu Hașotti, a spus că, în viziunea lui, ar fi mai potrivit un sistem electoral german, adică membrii unei camere aleși pe liste, în timp ce reprezentanții poporului din celălalt for să fie aleși uninominal. În perioada în care era în discuție și regionalizarea, varianta USL era ca membrii Senatului să fie desemnați de regiuni.

Propunerea UDMR a fost dintotdeauna în favoarea unui sistem proporțional, cu vot pe liste. În ce privește numărul de camere, UDMR s-a pronunțat în favoarea bicameralismului.

De altfel, încă din 2012, viceliderul grupului UDMR și reprezentantul maghiarilor în actuala comisie specială pentru elaborarea Codului Electoral, Marton Arpad, susținea că nu agreează ideea reducerii numărului de parlamentari la 300 pentru că „ar interveni probleme de reprezentare teritorială”.

CITEȘTE LEGEA 35/2008

3. Legea 33/2007, privind alegerea europarlamentarilor

Următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor avea loc în mai 2019, ceea ce înseamnă că legea ar trebui modificată cel târziu până în aprilie-mai 2018. Până în prezent, parlamentarii nu s-au exprimat pentru modificarea prevederilor.

CITEȘTE LEGEA 33/2007

4. Legea 370/2004, privind alegerea președintelui

Până în octombrie-noiembrie 2018 trebuie modificată și legea în baza căreia ne alegem președintele țării. După votul din 16 noiembrie, cel mai important semnal a fost tras de românii din diaspora, asta după ce la secțiile de votare organizate în străinătate au fost cozi uriașe, iar mii de români nu au mai apucat să-și exprime votul.

Principala cerință a lor, dar și a românilor din țară, a fost introducerea votului prin corespondență și cel electronic. Drept urmare, liderii politici, în frunte cu premierul Victor Ponta, au promis că o astfel de prevedere va fi introdusă pentru a se aplica la următoarele alegeri prezidențiale.

O altă modificare vizează tot partea de diaspora. Prim-ministrul a spus, în mai multe rânduri, la fel ca președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, că Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să se ocupe și de organizarea alegerilor în străinătate, prevedere care ar putea fi cuprinsă în noul Cod Electoral.

CITEȘTE LEGEA 370/2004

Referendumul din 2009

Parlament unicameral și 300 de parlamentari – așa a decis poporul, pe 7 iunie 2009, printr-un referendum validat de Curtea Constituțională. Cu toate acestea, rezultatele scrutinului au fost puse în aplicare nici până acum, iar odată cu legea uninominalului pur, inițiată de USL și respinsă de CCR, urmată de procesul de revizuire a Constituției din 2013, Curtea a reiterat necesitatea ca referendumul din 2009 să fie respectat.

„Chiar dacă voința exprimată la referendum ar trebui transpusă prin modificarea Constituției, „totuși trebuie avută în vedere atunci când se dorește modificarea legilor electorale””, se arată în decizia 682/2012 a CCR.

Într-un interviu acordat Mediafax, Valeriu Zgonea s-a pronunțat însă în favoarea bicameralismului, deși poporul a votat pentru un Legislativ cu un singur for.

Cu toate acestea, pentru a se putea aplica rezultatul referendumului din 2009 privind numărul de 300 de parlamentari, trebuie modificată norma de reprezentare în cadrul deputaților și senatorilor. Astfel, dacă în prezent un deputat reprezintă 70.000 de români, iar un senator 160.000, acestea ar trebui modificate, luând în considerare și rezultatele recensământului din 2011, la 100.000 de români pentru un deputat și 200.000 pentru un senator, după cum se arată într-o simulare Mediafax.

Doar în acest caz s-ar putea ajunge, la final, la un Parlament cu 99 de senatori și 201 deputați.

În paralel, și președintele Klaus Iohannis a chemat, miercuri, reprezentanții partidelor la consultări, la Cotroceni, tocmai pentru a discuta despre propunerile pentru modificarea legilor electorale.

CITEȘTE DECIZIA CCR NR. 682/2012