Dragnea, despre o modificare a Codului Penal ce l-ar viza: Îmi dă cineva anii pierduți în procese?

„Și acum cred că pot să fac, nu știu dacă o să fac. Am auzit și eu că această prevedere este făcută pentru mine. Nu putem să stăm în continuare în această situație în care să ajungem să nu mai luăm în seamă nici măcar deciziile CEDO, care a dat dreptate unui cetățean sloven? Toate deciziile CEDO sunt obligatorii și pentru România, nu numai pentru alte țări. Îmi mai dă cineva anii pierduți, ceea ce am pierdut din cauza acestui proces politic?”, a declarat Liviu Dragnea,a președintele PSD, la Pitești.

„Nu mă interesează foarte mult acest articol. Am spus de la început, sunt trei motivații pentru modificarea acestor coduri: obligativitatea de a transpune directiva privind nevinovăăția, obligativitatea privind deciziile CCR și CEDO”, a mai afirmat Dragnea.

CONTROVERSĂ Trump critică din nou Europa pe tema imigrației: „Când primești criminali din lumea a treia, devii o țară din lumea a treia”

09:25

METEO Când se întoarce canicula în București. Pe ce dată încep următoarele „zile de foc”

09:15

Una dintre prevederile cuprinse în propunerile de modificare a codurilor penale prevede că, în cazul în care unul din judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze motivarea, cauza se repune pe rol pentru a fi soluționată de un alt complet de judecată.

„Dacă vreunul dintre judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze hotărârea, cauza se repune pe rol în vederea soluționării de un alt complet de judecată. Când împiedicarea privește pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul- șef. În toate cazurile se face mențiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea”, se arată la punctul 11 al proiectului de lege privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Același proiect prevede că motivarea se redactează de judecătorul sau unul din judecători, atunci când completul este format din mai mulți judecători, care a soluționat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră și asistenți judiciari, președintele îl va putea desemna pe unul dintre aceștia să redacteze hotărârea. Totodată, hotărârea se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori, mai prevede proiectul.

O decizie a CEDO arată că în procesul CerovÅ¡ek și Božičnik contra Slovenia reclamanții nu au avut parte de corectitudinea procedurilor judiciare, deoarece motivarea a fost scrisă de alt judecător decât cel care s-a ocupat de speță. O sesizare similară a existat și în cazul lui Liviu Dragnea.

Cazul CerovÅ¡ek și Božičnik vs. Slovenia vizează o situație în care motivarea condamnării unei persoane a fost dată de judecători care nu au participat la procesul respectiv.

„Reclamanții (la CEDO) fuseseră judecați pentru furt de un singur judecător în Slovenia. Judecătorul s-a retras din activitate după stabilirea verdictului, fără a oferi o motivare scrisă privind vina inculpaților și sentința dată. După aproximativ trei ani, doi judecători, care nu participaseră la proces, au elaborat motivații scrise utilizând ca bază o reconstituire a dosarelor cazului. Condamnările au fost confirmate în apel fără vreo reanalizare directă a dovezilor”, arată sentința CEDO dată în 2017.

Liviu Dragnea a contestat anul trecut decizia de condamnare în dosarul „Referendumului” susținând că motivarea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunțare, iar la data la care aceasta a apărut, președintele completului care a soluționat cauza era deja pensionar.

Completul de cinci judecători a respins sesizările făcute de apărătorii lui Dragnea. Aceștia ceruseră înscrisuri și o expertiză informatică asupra sistemului ECRIS, aplicație folosită la nivelul instanțelor judecătorești pentru managementul electronic al dosarelor. De asemenea, avocații au solicitat copii după cererile de pensionare ale judecătoarelor Livia Stanciu și Luminița Zglimbea. O altă cerere respinsă a fost cea legată de sesizarea Curții Europene de Justiție, considerând că li se refuză accesul la probe.

Președintele PSD fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare. Instanța supremă a motivat decizia susținând că liderul PSD a ales să își folosească „abuziv autoritatea și influența” în partid „pentru a denatura rezultatul scrutinului”.