Prima pagină » Știri politice » După avertismentele dure ale Comisiei Europene, Grindeanu i-a trimis lui Juncker o scrisoare: Nu țineți cont doar de reacțiile din spațiul public și mediatic

După avertismentele dure ale Comisiei Europene, Grindeanu i-a trimis lui Juncker o scrisoare: Nu țineți cont doar de reacțiile din spațiul public și mediatic

Cristina Andrei

Publicat: 01/02/2017, 23:18

„Prin Delegația noastră permanentă vă voi transmite și textele legislative adoptate de Guvern privind amendarea Codului Penal și proiectul de lege cu privire la grațiere. De la bun început, doresc să precizez că, în realitate, este vorba despre două lucruri diferite: primul pachet, compus din cele două legi care vor fi trimise de Guvern Parlamentului și care vor urma procesul legislativ obișnuit. Ambele proiecte normative au ca obiectiv punerea în acord a legislației române cu prevederile Directivei 334/ 2016 a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi reprezentat la procesele penale”, i-a transmis Grindeanu lui Jean-Claude Juncker prin intermediul unei scrisori postate și pe site-ul Guvernului.

Referitor la grațiere, premierul a ținut să-i transmită șefului Comisiei Europene că proiectul de lege urmărește evitarea unei decizii pilot din partea CEDO care să oblige România la plata unei amenzi de circa 80 de milioane de euro pe an din cauza supraaglomerării din închisorile românești și a condițiilor precare de detenție.

În plus, Sorin Grindeanu a ținut să explice și care este„urgența” care a determinat Executivul să aleagă varianta OUG pentru modificarea codurilor penale, explicând că procedura decurge din prevederile constituționale, invocând articolul 147: „dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției și pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”, mai arată primul ministru.

„Prin decizia Curții Constituționale nr. 405/ 2016, s-a constatat că dispozițiile art. 246 din Codul Penal din 1969 sunt constituționale pentru infracțiunea de abuz în serviciu, numai în cazul în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din conținutul acestei legi se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”. De asemenea, Curtea a constatat că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare a determinat Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Totodată, Curtea a constatat că fapte care potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale”, argumentează decizia primul minstru.

Acesta a adus în discuție și valoarea plafonului de 200.000 de lei și a precizat că suma a fost introdusă la recomandarea CCR, care a constatat că e nevoie ca Parlamentul să determine un prag maxim al pagubei, lucru care s-a făcut prin această ordonanță, dar nu în mod abitrar, ci plecând de la prevederile articolului 183 din actualul Cod Penal: „Am apreciat că pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu Decizia Curții Constituționale, Comisiei de la Veneția și jurisprudenței CEDO. De menționat că, prin fixarea unui plafon de 200.000 lei, răspunderea nu este înlăturată, ci va continua să fie o răspundere administrativă și disciplinară iar prejudiciul va fi recuperat integral, acest lucru fiind în consonanță inclusiv cu recomandările instituțiilor europene”, se detaliază în sursa citată.

Referitor la o altă prevedere controversată a ordonanței, cea potrivit căreia reglementările referitorare la abuzul în serviciu și abuzul de putere trebuie aplicate la nivel înalt și în sens restrâns, premierul a explicat că acestea au ținut seama de recomandările formulate în 2013 de Comisia de la Veneția, adică invocarea lor doar în cazuri în care fapta este de natură gravă: „De menționat că abuzul în serviciu nu a fost eliminat din legislație, ci s-a vizat înlocuirea sintagmei îndeplinește în mod defectuos” din art. 246 din Codul Penal din 1969 și ale art. 297 alin 1 din noul Cod Penal prin sintagma ‘îndeplinește prin încălcarea legii’, în conformitate cu deciziile obligatorii ale Curții Constituționale”.

Sorin Grindeanu nu a uitat, însă, să precizeze că speră să primească sprijinul Comisiei Europene și că evaluarea oficialilor europeni va fi una echilibrată și corectă, „care să țină cont de cadrul constituțional național și de substanța concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacțiile din spațiul public și mediatic”.

Tags: coduri comisia europeana gratiere grindeanu jean claude juncker juncker modificare ordonanta parlament premier urgenta

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase