Epopeea unui jaf geostrategic. Șova: Contractul cu Bechtel a fost reziliat. Ce „sumă onestă și corectă” plătește statul despăgubire americanilor

Negocierile pentru rezilierea contractului cu Bechtel pentru autostrada Transilvania s-au încheiat în această seară, după ora 23.00, a anunțat ministrul delegat pentru Proiectele de Infrastructură, Dan Șova. Potrivit acestuia, despăgubirile pe care statul le are de plătit companiei americane vor fi de 37,2 milioane de euro.

„Este vorba de 30 de milioane de euro plus TVA. Sunt sume care sunt datorate pentru lucrări pe care le-au mai făcut ei, pază șantier. Penalizări sunt câteva milioane. Săptămâna viitoare mă voi întâlni cu șeful Corpului de Control care va verifica tematic acest contract probabil peste două săptămâni. Este un prim pas pentru a face autostrada”, a spus Șova, invitat într-o emisiune tv atunci când negocierile au fost finalizate.

După încheierea formalităților de reziliere, contractul va fi și desecretizat, a mai spus Șova, precizând că „pentru a fi posibilă negocierea a trebuit să plătim datoria de 50 de milioane de euro lăsată de Anca Boagiu”.

SPORT Aur pentru România la Mondialele U23 de canotaj. Bianca Ifteni a cucerit titlul mondial, iar tricolorii au mai câștigat două medalii de argint

15:44

CONTROVERSĂ Cum prezintă presa de la Moscova incidentele cu drone din România. Nicio mențiune despre Rusia, totul este pus pe seama Ucrainei

15:30

Cât despre despăgubirea mai mică decât estimările inițiale, ministrul susține că s-a datorat directorului CNADNR, Mircea Pop, care „a pus pe masă și datoriile Bechtel către CNADNR”. „Eu spun că s-a ajuns la o sumă onestă și corectă”, a adăugat Șova.

Anunțul ministrului vine după o serie de bâlbe la nivel înalt, la începutul acestei săptămâni, referitoare la rezilierea contractului.

LOTO, LOTO 6/49. Numerele extrase la LOTO pe 30 mai. 8,1 milioane de euro la LOTO 6/49

Ce soluții sunt pentru autostradă

Ministrul delegat Dan Șova a declarat recent că singura posibilitate pentru continuarea proiectului autostrăzii Transilvania este parteneriatul public-privat sau concesiunea, adăugând că probabil va fi utilizată a doua variantă.

Oficialul a adăugat atunci că a discutat cu 4-5 companii de construcții mari la nivel internațional interesate să participe la acest proiect, iar după încheierea contractului cu Bechtel va fi realizat un nou studiu de trafic, care să ilustreze situația actuală pe respectivul traseu.

„Avem cinci părți din autostradă neterminate. Trebuie să le licităm și să le construim în același timp, pentru că nimeni nu va fi interesat doar de o singură parte. Asta va fi o mare problemă, să construim în același timp cele cinci părți”, a mai spus ministrul.

Istoria autostrăzii Transilvania

Proiectul autostrăzii Brașov-Borș, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003, iar construcția a început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până cel târziu în 2012. Contractului a fost încredințat direct de Guvernul Adrian Năstase companiei americane Bechtel, contract despre care fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, spunea în 2009 că a fost „un fel de cerință pentru ca România să intre în NATO”.

Pe fondul disputelor politice inițiate de partidele care s-au succedat la guvernare și fără bani alocați de la buget, proiectul de 415 kilometri a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent au fost executați doar 52 de kilometri.

Plecând de la presupunerea că actualul ritm de construcție ar fi fost menținut, gândul a calculat la finele anului trecut că românii vor putea circula pe autostrada Brașov-Borș (415 km) abia din anul 2075.

Pe scurt, după nouă ani de la semnarea contractului, din totalul celor 415 km proiectați, au fost deschiși circulației doar 52 de km, iar sumele încasate de Bechtel de la statul român se ridică la aproape 1,5 miliarde euro.

Proiectul a fost împărțit în opt secțiuni: Brașov-Făgăraș (48,81 km), Făgăraș-Sighișoara (53,37 km), Sighișoara-Ogra (58 km), Ogra-Câmpia Turzii (37,19 km), Câmpia Turzii-Gilău (Cluj Vest) (52,55km), Gilău-Mihăești (25,5km), Mihăești-Suplacu de Barcău (75,48 km) și Suplacu de Barcău-Borș (64,5 km).

În 2004, Bechtel a început lucrările simultan pe două segmente – Câmpia Turzii – Cluj Vest și Suplacu de Barcău – Borș. În decembrie 2009, primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania au fost inaugurați în prezența premierului Emil Boc și a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu. În noiembrie 2010, ultimii 10 kilometri din sectiunea între Turda și Câmpia Turzii, au fost inaugurați de Emil Boc și ministrul Transportului Anca Boagiu.

Singurul tronson pe care mai lucra, teoretic, compania americană Bechtel este Suplacu de Barcău-Borș, însă din primăvara anului 2011 ritmul lucrărilor a încetinit vizibil, potrivit informațiilor furnizate gândul  de către Nicolae Tivadar, primarul localității Suplacu de Barcău. Lipsa finanțării este în principal motivul pentru care lucrările au stagnat pe Suplacu de Barcău-Borș, tronsonul cuprinzând și cel mai lung viaduct (1,8 km).

Suplacu de Barcău-Borș este pe jumătate realizat.

Gândul a realizat recent o serie de reportaje pe șantierul autostrăzii.  Acolo „oamenii de la Bechtel” au părăsit, cu tot cu o parte din utilaje, campusul principal al companiei, instalat pe raza comunei Săvădisla-Cluj, sat Vălișoara. Din imaginile suprinse se vede ce au făcut americanii de la Bechtel după nouă ani de activitate pe șantierul autostrăzii.