Gabriel Oprea și-a dat demisia oficial din Guvern. Cine preia atribuțiile de ministru de Interne

Vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne Gabriel Oprea și-a înaintat abia astăzi demisia scrisă din aceste funcții deținute în Guvernul României. Astfel, el nu mai face parte nici din Guvernul interimar condus de Sorin Cîmpeanu, au explicat pentru gândul oficiali din MAI.

UPDATE 16:21 Premierul interimar Sorin Cîmpeanu și-a delegat atribuțiile de ministru al Internelor către Ilie Botoș, secretar de stat în cadrul MAI, după ce președintele Klaus Iohannis l-a desemnat viceprim-ministru și ministru al Internelor după demisia lui Gabriel Oprea din aceste funcții.

UPDATEPreședintele Klaus Iohannis a semnat decretul de eliberare din funcție a lui Gabriel Oprea și l-a desemnat ca ministru de Interne interimar și vicepremier interimar pe Sorin Cîmpeanu, premierul interimar. Cîmpeanu ajunge astfel să dețină patru portofolii în Guvern, fiind și ministru al Educației, și premier, și vicepremier, și ministru de Interne, interimar.

Demisia oficială a lui Oprea vine la 6 zile după ce, miercuri, Victor Ponta și-a dat demisia din fruntea Guvernului, Oprea declarând atunci că a luat o decizie similară. Gabriel Oprea a apărut săptămâna trecută, în prima ședință de Guvern după demisia lui Victor Ponta din funcția de prim-ministru, alături de premierul interimar Sorin Cîmpeanu.

Una dintre cererile zecilor de mii de protestatari care au ieșit pe stradă revoltați de tragedia petrecută în clubul Colectiv a fost ca Gabriel Oprea să își dea demisia. Aceasta a survenit oficial abia astăzi, la 10 zile după incendiul în urma căruia și-au pierdut viața 46 de oameni, alte zeci fiind răniți în stare critică și gravă.

Demisia lui Gabriel Oprea a fost cerută în stradă după ce, în seara de 20 octombrie, polițistul Bogdan Gigină și-a pierdut viața în timp ce îi deschidea drumul coloanei oficiale a lui Oprea, căzând cu motocicleta într-o groapă de pe strada Știrbei Vodă. Informația că Oprea avea coloană oficială, iar Gigină făcea parte din ea, a fost ținută ascunsă de instituțiile subordonate lui Oprea timp de 2 zile, abia atunci Poliția Capitalei dând un comunicat în care explica ce s-a întâmplat, fără însă să dea detalii despre deplasarea lui Oprea și fără să justifice legalitatea coloanei oficiale a vicepremierului, care conform legii are acest drept doar în situații extraordinare, de urgență.

Gabriel Oprea s-a ascuns, după acest incident, timp de 5 zile, fără să dea vreo explicație. A ieșit în public abia după ce i-a solicitat-o președintele Klaus Iohannis, însă nu a dat nicio explicație, justificând că există o anchetă în curs. El a declarat doar că se afla în timpul serviciului și că a respectat legile.

Procurorii Capitalei au preluat cazul, care a ajuns până la urmă la Parchetul General, existând suspiciunea de abuz în serviciu, faptă de care ar putea fi acuzat Gabriel Oprea. Totodată, la DNA sunt în curs de verificare două plângeri penale pe numele lui Oprea, a Procurorului General Tiberiu Nițu și al Patriarhului Daniel, sub acuzația de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite.

Din ancheta procurorilor, în care Oprea a fost audiat doar ca martor, a reieșit că acesta a folosit în primele 10 luni ale anului 2015 de peste 1.500 de ori dispozitiv de coloană oficială format de Poliția Rutieră, în condițiile în care prim-ministrul Ponta sau președintele Iohannis, care aveau dreptul legal la coloană oficială, o făcuseră de aproximativ 3 ori mai puțin în același interval.

Gabriel Oprea a fost acuzat de asemenea, în mai multe anchete de presă, că și-a plagiat lucrarea de doctorat și că a coordonat mai multe lucrări de doctorat plagiate. Oprea a respins acuzațiile, iar Consiliul Național de Etică din subordinea Ministerului Educației a ajuns, într-un timp foarte scurt, la concluzia că Oprea nu a plagiat. Acest verdict, singurul care contează în fața legii, a venit în câteva zile, înainte ca Universitatea București, care se autosesizase în cazul Oprea, să ajungă la o concluzie.

Șeful Comisiei de Etică a Universității București, profesorul Marian Popescu, a explicat însă pentru gândul că în cazul acestei lucrări se poate vorbi mai mult ca sigur despre un plagiat, zeci de pagini fiind copiate, uneori fără citarea sursei.

Trădările „în interes național” ale lui Oprea

Din „șeful mafiei personale a lui Adrian Năstase”, așa cum îl caracteriza Traian Băsescu în perioada de opoziție, Gabriel Oprea a fost reevaluat în politicianul „interesului național”, în măsura în care s-a dovedit a fi util intereselor politice de moment, care au coincis cu dorința de „avansare personală” a generalului cu patru stele, ultima dintre ele pusă pe umărul lui Oprea chiar de Băsescu. Vechi prieten cu Elena Udrea – Oprea a fost partener de afaceri cu Dorin Cocoș până în 2000 – Gabriel Oprea și-a asigurat o poziție privilegiată după plecarea sa din PSD, la începutul lui 2009. A fost atras imediat în cercul noii puteri, Băsescu binecuvântând noua colaborare pe motiv că Oprea a refuzat să dea Ministerul de Interne pe mâna grupurilor de interese din PSD patronate de cuplul Cătălin Voicu-Marian Vanghelie.

După retragerea PSD de la guvernare în toamna lui 2009 și dărâmarea guvernului Boc la moțiunea de cenzură, Gabriel Oprea și oamenii săi pun umărul la instalarea noului Guvern Boc, după realegerea lui Traian Băsescu președinte. Gabriel Oprea primește funcția Ministru al Apărării. De asemenea, colaborarea sa cu noua putere care avea o majoritate favorabilă la Curtea Constituțională îi atrage recunoașterea oficială a grupului parlamentar al UNPR, o premieră în istoria parlamentară pentru un partid care nu a participat în alegeri, fiind constituit ulterior. Atragerea parlamentarilor către noua putere îl face pe Oprea indispensabil în asigurarea majorității parlamentare. În 2012, în aprilie, în momentul în care Traian Băsescu și PDL se prăbușesc electoral, vicepremierul schimbă tabăra și pune umărul, prin parlamentarii săi la dărâmarea Guvernului Ungureanu, deși susținuse că nu va vota împotriva unui cabinet din care UNPR face parte. La nici o săptămână semnează un protocol cu Victor Ponta pentru susținerea noului Guvern, iar peste câteva luni participă în alegeri sub umbrela USL. Gabriel Oprea primește postul de vicepremier, pe care îl păstrează după plecarea PNL de la guvernare și până în prezent.

De fiecare dată a susținut că este o chestiune de interes național menținerea stabilității, iar UNPR se simte datoare să rămână la guvernare pentru acest obiectiv. Chiar dacă după plecarea din PSD, de la tribuna Parlamentului susținea că Victor Ponta „nu are niciun Dumnezeu”, relația dintre cei doi a devenit între timp una de credință. Ponta și Oprea s-au susținut necondiționat, atunci când amândoi au fost acuzați de plagiat, când au început problemele penale ale premierului și acum când vicepremierului i se cere demisia pentru că ar fi abuzat de funcție pentru a avea coloană oficială.

Colaborarea nu s-a rezumat numai la asta. Prezența în dreapta lui Victor Ponta i-a asigurat lui Gabriel Oprea și un sediu de partid la un preț de chilipir în Kiseleff, una dintre cele mai scumpe zone din București. PSD și UNPR sunt, din datele obținute de gândul de la RA-APPS, singurele partide care au profitat de noua lege prin care sediile formațiunilor politice se pot cumpăra, în rate, fără credit bancar, direct de la stat. Pentru cele două clădiri aflate, gard în gard, în centrul Capitalei, partidele lui Victor Ponta și Gabriel Oprea au plătit mai puțin de 330 de euro pe metrul pătrat. PSD are de plătit în jur de 275 de euro pe metrul pătrat construit, în timp ce UNPR a devenit proprietară în clădirea din strada Gheorghe Brătianu, numărul 7, dând 325 de euro pe metrul pătrat. Un preț de aproape cinci ori mai mic decât al pieței din zonă, potrivit estimărilor imobiliare ale agențiilor consultate de gândul.