Guvernul plănuiește modificarea Codurilor Penale în luna mai

Guvernul și-a fixat ca termen luna mai pentru elaborarea unui proiect de lege care să modifice Codul Penal și pe cel de Procedură Penală, pentru a le pune în acord cu deciziile CCR, arată planul legislativ 2017-2020, trimis de Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către forul legislativ. Proiectul urmează să fie elaborat de Ministerul Justiției și trimis pentru adoptare la Parlament, care ar avea ca termen de adoptare până la finalul primei sesiuni parlamentare, adică până la vară.

Printre exemplele de modificări ale legilor penale, enumerate în planul legislativ, se numără și câteva cuprinse în OUG 13, însă nu cele controversate, precum modificarea definiției abuzului în serviciu.

TENSIUNI Uciderea celui mai căutat lider de cartel mexican a dus la eruperea violențelor în Mexic: mașini incendiate, șosele blocate, un mall atacat

21:14

UTILE Ce dată de expirare au prelungitoarele, pernele, saltelele și tigăile, de fapt. De ce e important să o cunoști

21:00

Guvernul enumeră printre modificările vizate articolul 336, alineatul 1 și 3 din Codul Penal, care vizează infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și din care CCR a stabilit că trebuie eliminată sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice”, legată de stabilirea alcoolemiei șoferului. Modificarea se afla și în OUG 13.

De asemenea, mai este vizată infracțiunea de conflict de interese, art. 301 Cod Penal, corelat cu art. 308 Cod Penal. CCR a stabilit în 2015 că trebuie eliminată sintagma „raporturi comerciale” din definiția conflictului de interese, iar din art. 308, care stabilește că infracțiunile de corupție se aplică și altor persoane decât funcționarii publici, trebuie eliminată sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice”. OUG 13 atingea și aceste modificări cerute de CCR, însă venea și cu unele noi asupra conflictului de interese.

Printre modificările exemplificate de Guvern pentru Codul de Procedură Penală se numără articolele 69 și 70, unde CCR a stabilit în 2016 că situația ca procurorul ierarhic superior să fie cel care decide aprobarea recuzării sau abținerii procurorului de caz, în procedura camerei preliminare sau a instanței de drepturi și libertăți este neconstituțională.

O altă modificare vizează articolele 453 și 457 din Codul de Procedură Penală, care se referă la cazurile când poate fi cerută revizuirea hotărârilor judecătorești, CCR luând în februarie 2017 o decizie de neconstituționalitate pentru anumite părți ale acestor articole.