Imaginile care nu s-au văzut la televizor în timpul ceremoniei de învestitură a lui Iohannis. Ce au făcut Iliescu și Ponta când președintele rostea primul său discurs în Parlament

Redactor:
Sorina Ionașc
Adio, Traian Băsescu, bun venit, Klaus Iohannis! Cum a început "epoca nemțească" a României. REPORTAJ

„O să fiu un președinte predictibil, un președinte normal”. Așa anunța Klaus Iohannis, cu câteva zile înainte de a-și prelua mandatul, iar ceremonia în care a depus jurământul, din Parlament, a confirmat încă din prima clipă. Multă decență, punctualitate și fără elemente spectaculoase. Nici măcar scaunul pe care a stat în plen nu a fost ieșit din comun, spre deosebire de jilțul pe care l-a cerut Traian Băsescu, cu ocazia aniversării a zece ani de NATO.

Cu câteva plante în ghivece mari, aduse cu câteva zile înainte, mai multe scrumiere răsfirate în holul Camerei Deputaților, și câteva panouri care îndrumau invitații către plen, sala arăta aproape ca-ntr-o zi normală de Parlament. Numai agitația jurnaliștilor și părul aranjat inclusiv al senatorilor te făceau să realizezi că astăzi este o zi istorică.

FOTO: Gândul

FOTO: Gândul

Patriarhul Daniel, foștii președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu, Principele Radu, membrii CCR, președintele Înaltei Curți, Livia Stanciu, plus invitații de vază, toți au intrat, rând pe rând, în sala Camerei Deputaților.

FOTO: Gândul

Cu aproximativ 20 de minute înainte de începerea ceremoniei, președintele ales al României și soția sa erau întâmpinați de președinții celor două camere, Valeriu Zgonea și Călin Popescu Tăriceanu, încă de la intrarea oficială a Parlamentului. Într-un costum negru, cu o cămașă albă, asortată cu o cravată vișinie, noul șef al statului a venit alături de soția sa, Carmen Iohannis, îmbrăcată într-o ținută decentă, o rochie gri-metalic, și un palton în aceeași culoare.

Video: Gândul

Ceremonia solemnă a început la 12:00 fix, niciun minut mai devreme, niciun minut mai târziu, președintele ales fiind primit cu ropote de aplauze. După ce și-a ocupat locul pe un scaun separat de prezidiu, toți cei care se aflau în sală s-au ridicat în picioare și au intonat imnul național. Președintele CCR, Augustin Zegrean, a citit hotărârea privind validarea alegerii președintelui României, apoi Klaus Iohannis a jurat credință României.

Video: Gândul

„Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”. Și astfel, de azi, România a intrat în epoca Iohannis.

„România lucrului bine făcut este angajamentul pe care mi l-am luat în fața oamenilor și cu care pornesc pe acest drum. Îmi propun ca la sfârșitul mandatului meu de Președinte, România să fie spațiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social, în care să își găsească în sfârșit loc stabilitatea, aprecierea valorii și calmul”, a spus Klaus Iohannis, în timpul primului său discurs ca președinte oficial, promițând țară a normalității și a decenței.

„O Românie scoasă din sfera senzaționalului”, a adăugat noul președinte, în timp ce de-a dreapta lui, fostul șef al statului, Ion Iliescu, ațipise, iar în stânga, premierul Victor Ponta butona de zor telefonul mobil.

De altfel, deși parlamentarii care au participat la ceremonie au fost mult mai atenți decât la o ședință normală, unii dintre ei tot nu s-au putut abține de la folosirea telefoanelor mobile, iar alții și-au făcut chiar și selfie-uri în timpul ședinței solemne.

FOTO: Gândul

În paralel, Prima Doamnă a României, Carmen Iohannis, a urmărit ceremonia de la etaj, în spatele ușilor închise ale unei loje, unde a stat alături de noul co-președinte al PNL, Alina Gorghiu.

FOTO: Gândul

Și astfel, după ce a jurat cu mâna pe Constituție și pe Biblie, Klaus Iohannis a primit și binecuvântarea Patriarhului Daniel. O binecuvântare pe care, în mod indirect, a primit-o și în ziua turului doi, când Preafericitul a spus că „în istoria poporului român, ca răspuns la rugăciunile sale pentru a dobândi libertatea și unitatea națională, adesea Dumnezeu a lucrat chiar și prin oameni străini de neamul nostru”.

Video: Gândul

Inchide