Interviuri pentru funcția de procuror general. Lazăr: „Amândoi am fost PROCURORI înainte de 1989″ / Toader: „Eu nu am făcut parte din comisii de liberare”

Redactor:
Andreea Smerea
Ministrul Justiției Tudorel Toader a declarat, referitor la candidaturile și interviurile pentru funcția de procuror general, că înainte sau după moțiunea simplă la adresa sa, miercuri la Senat, va exista un răspuns. „Amândoi am fost procurori înainte de 1989", i-a spus Lazăr lui Toader. Răspunsul ministrului Justiției a fost sec: „Eu nu am făcut parte din comisii de liberare".

UPDATE 12:00 Ministrul Justiției și procurorul general s-au contrat, miercuri, la interviul susținut de Augustin Lazăr pentru cel de-al doilea mandat. Procurorul general a amintit că și Tudorel Toader a fost procuror înainte de 1989, ministrul Justiției replicând că el nu a făcut parte din comisii de eliberare.

Redăm dialogul dintre Augustin Lazăr și Tudorel Toader, după ce ministrul Justiției l-a întrebat pe Augustin Lazăr despre acuzațiile care i se aduc în spațiul public, referitoare la faptul că nu a dispus în două rânduri eliberarea condiționată în cazul disidentului anticomunist Iulius Filip:

Lazăr: Atât eu cât și dumneavoastră am exercitat înainte de 1989 funcția de procuror și încercam să ne dăm seama cu ce se ocupă instituția. Ei bine, în mod cert niște procurori tineri nu făceau decât să respecte cadrul legal. Cadrul legal de la vremea aceea suportă, cum am spus și ieri în declarația publică, niște analize sub aspectul standardului etic, cum era cadrul legal făcut. Noi am respectat o lege care acum, la standardele la care …devin acum standarde europene, este vizibil că nu aveau standarde. Pentru aceea eu am și exprimat scuze public, în numele instituției care a făcut, a acceptat acele practici și regretele mele personale pentru că niște oameni care au fost și sunt oameni de onoare și model pentru cum ar trebui să fie cineva să spună public adevărul. Și de aceea, poate că eu am învățat ceva de la ei, să spun adevărul chiar dacă deranjează pe câte cineva.

Toader: Unii spun că scuzele nu-s în numele instituției, ci în nume personal ar trebui să fie. Când ați intrat în procuratură?

Lazăr: La 1 martie 1982 , am devenit procuror stagiar, până când mi-am luat examenul de capacitate, doi ani am fost procuror stagiar și apoi am fost procuror definitiv.

Toader: Aveați drept de semnătură, da, după doi ani ?

Lazăr: Bun. După doi ani, puteam eu să repartizez…

Toader: Dreptul de semnătură când l-ați primit?

Lazăr: Mă rog, la șase luni, dar pentru chestiuni limitate. Puneam concluzii la instanță și făceam niște lucruri..

Toader: Cu precizarea că eu nu am făcut parte din comisii de eliberări condiționate..

Lazăr: Ați avut toate atribuțiile..

Toader: ..probabil și datorită amânării penitenciarelor. Cu precizarea că în trecutul meu profesional se poate uita oricine.

Lazăr: Și în al meu.

Toader: Și cu precizarea că …Din nefericire pentru dumneavoastră , l-am răscolit și am ajuns la pasaje mai …

Lazăr: Trebuie să se știe totul, că eu sunt transparent, orice s-ar spune.

UPDATE 11:50 Cei patru candidați, intervievați LIVE de Tudorel Toader

GABRIELA SCUTEA

DANIEL HORODNICEANU

MARIAN DRILEA: Reprezentantul Ministerului Public nu trebuie să emită judecăți de valoare

Procurorul Marian Drilea, candidat la funcția de procuror general al României, crede că Augustin Lazăr nu a gestionat cum trebuie situația de la DNA, fără a da numele acestuia, însă. El spune că, în urma semnalelor din presă privind derapajele de la DNA trebuia să dispună controale la DNA.

Marian Drilea a spus că parte din tensiunile din sistem apar atunci când reprezentantul Ministerului Public emite opinii în nume personal.

„Reprezentantul Ministerului Public nu trebuie să emită judecăți de valoare din perspectiva propriilor percepții, ci după o consultare generală cu toți ceilalți factori implicați în actul de justiție. După o discuție prealabilă, după ce se ajunge la o concluzie comună, orice părere personală s-ar putea să ducă la anumite tensiuni, la anumite neînțelegeri și la aparența că sistemul judiciar nu acționează coerent și unitar”, a spus procurorul Marian Drilea cu privire la modul în care pot apărea tensiunile în sistem.

Întrebat de unul dintre membrii comisiei dacă din poziția de procuror general i-ar fi fost semnalate în presă „anumite abateri neconforme cu legea” din activitatea procurorilor de la DNA, cum ar fi gestionat situația, Drilea a spus că asupra tututor acestor situații trebuie efectuate controale.

„Pentru toate aceste situații există pârghiile legale pentru a efectua controale, pentru că procurorul general poate să dispună, să efectueze personal în mod direct sau poate desemna procurori să se efectueze controale. Evident că orice semnalare a unei încălcări a normelor de exercitare a atribuțiilor de către procurori, chiar și provenind din mass-media, trebuie să fie urmată de o verificare. Dacă se constată aceste încălcări, ele nu trebuiesc ferite de analiza publică, ele trebuiesc exprimate cu responsabilitate, cu obiectivitate și în fața opiniei publice și în fața mass media și mai cu seamă să se menționeze cauzele care au determinat aceste dereglări și măsurile dispuse”, a mai spus Marian Drilea.

Procurorul DIICOT Marian Drilea a fost primul candidat care a susținut interviul pentru funcția de procuror general, la sediul Ministerului Justiției. Ceilalți trei candidați sunt Augustin Lazăr, Gabriela Scutea și Daniel Horodniceanu.

UPDATE 9:10 Procurorul general Augustin Lazăr a declarat miercuri, la sosirea la ministerul Justiției unde va susține interviul pentru cel de-al doilea mandat, că anunțul a fost unul pentru o procedră imparțială, precizând că nu are niciun fel de emoții deoarece a susținut numeroase teste de-a lungul carierei.

„Este anunțul care s-a făcut, că s-a lansat o procedură imparțială, o procedură transparentă pentru selectarea candidatului. La sfârșit putem discuta. Este al nu știu câtelea examen pe care îl susțin așa că nu am nicio emoție”, a declarat Augustin Lazăr.

Interviul are loc în condițiile în care Augustin Lazăr, care candidează pentru un al doilea mandat de procuror general, este în centrul unor acuzații referitoare la perioada când a fost președinte al comisiei de eliberări de la Aiud, perioadă în care ar fi refuzat de două ori eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip. Actualul procuror general a respins acuzațiile, precizând că nu el decide eliberarea sau ținerea în închisorile comuniste a unui deținut. De altfel, Augustin Lazăr a fost primul care și-a depus candidatura pentru această funcție, în condițiile în care ministrul Tudorel Toader l-a propus pentru revocare încă de anul trecut, însă președintele Klaus Iohannis a refuzat solicitarea de demitere.

Știrea inițială. „În cursul zilei de azi (miercuri – n.r.), probabil înainte sau după moțiune, vom da un răspuns. Interviul și deliberarea au loc în sala de consiliu a ministerului. Am convingerea că îl așteptați și pe dânsul (Augustin Lazăr – n.r.) și vă va răspunde la această întrebare. Eu nu îmi exprim punctul de vedere aici, înainte de interviuri”, a afirmat Tudorel Toader, miercuri, la Ministerul Justiției.

Întrebat despre legăturile lui Augustin Lazăr cu Securitatea, unul dintre candidații la un nou mandat de procuror general, Toader a răspuns: „Din momentul în care am anunțat că azi, înainte sau după moțiune, vom da răspunsul, înseamnă că vom încheia procedura”.

Declarațiile ministrului Justiției vin în contextul în care cei patru candidați pentru funcția de procuror general, respectiv Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea și Daniel Horodniceanu, susțin miercuri, 10 aprilie, interviul cu ministrul Justiției.

Toți cei patru candidați au fost declarați admiși în sensul că îndeplinesc condițiile legale pentru propunerea de numire în funcție și, astfel, pot susține interviul miercuri, 10 aprilie 2019, începând cu ora 09,00 la sediul Ministerului Justiției din București.

Procurorul Marian Drilea: Mergem la originea modalității de răspundere a magistraților

Procurorul DIICOT Marian Drilea a fost primul candidat care a susținut interviul pentru funcția de procuror general, la sediul Ministerului Justiției. Ceilalți trei candidați sunt Augustin Lazăr, Gabriela Scutea și Daniel Horodniceanu.

Drilea a vorbit, miercuri, în cadrul interviului pentru funcția de procuror general, despre tensiunile existente în sistem referitoare la înființarea Secției de anchetă a magistraților, precizând că maniera de reglementare a structurii aduce suficiente garanții de independență.

„Aceste negocieri pe care reprezentanții abilitați le poartă cu reprezentanții Uniunii Europene în privința Mecanismului de Control și Verificare (MCV), prin recomandările făcute, au determinat reacții, atât din partea procurorilor, cât și din partea judecătorilor. Aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare în principal a acesti secții nou înființate și de rolul și de modalitatea în care-și îndeplinește atribuțiile pentru că foarte mulți socotesc că această Secție ar trebuie desființată sau nici măcar nu ar fi trebuit înființată”, a declarat Marian Drilea, în cadrul interviului pentru funcția de procuror general.

Procurorul a subliniat că existau și înainte de înființarea acestei Secții structuri care investigau posibile infracțiuni comise de magistrați.

„Mergând un pic la originea modalității de răspundere a magistraților, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistrați și polițiști și pentru procurori care au fost transformate ulterior în secții. Apoi atribuțiile au fost împărțite Secției Penale de Criminalistică și DNA-ului și în prezent acestei secții nou-înființate. Ei, în condițiile în care de fapt, ce-i dă valoare acestei Secții? Factorul uman. Pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanții de imparțialitate și independență. Criticile, în principal, ce vizează? Criticarea dreptului la un proces echitabil pentru că, raportat la numărul de magistrați care funcționează actualmente în cadrul Secției se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat la volumul cauzelor înregistrate. De aceea, măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistrați și de polițiști și alocarea resurselor financiare și materiale, această chestiune poate fi rezolvată”, a completat Drilea.

Marian Drilea a precizat că garanția de independență este dată de faptul că procurorii Secției de investigare a infracțiunilor din justiție sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii.

„Dar garanția de ce este dată? De faptul că procurorii sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenței justiției, iar CSM este format din membri aleși de adunările generale ale procurorilor. Nu există nicio formă de imixtiune, este doar o presupunere actuală pentru că oricare din procurori poate participa și la o candidatură pentru ocuparea unui post de execuție și a unui post de conducere. Procedura este deschisă tuturor procedurilor. Cei care contestă sau cei care au vreo îndoială că lucrurile ar putea să se desfășoare altcumva decât prin cadru legal pot participa și să infirme această prezmție care la momentul actual se bazează pe câteva elemnete pentru că chestiunea nu este continuată mai departe prin acțiuni în justiție”, a mai spus Drilea.
 

foto: Hepta

Inchide