Iohannis: „Noile legi ale justiției sunt un atac la statul de drept. Justiția se va întoarce în timp în epoca în care era subordonată politicului”

„Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției. Acest lucru ar fi în totală contradicție cu angajamentele pe care și le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană și nu ar face decât să mențină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare”, se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale. 

Șeful statului consideră că „o parte din măsurile anunțate încearcă inducerea unei false probleme și acreditarea ideii că Președintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar”.

FLASH NEWS Regele Charles va face prima vizită de SUA la sfârșitul lunii aprilie. Ce spune Trump de anunțul vizitei monarhului britanic

17:39

TEHNOLOGIE Meta a început să testeze Instagram Plus, serviciul pe bază de abonament plătit. Cât costă și ce oferă această aplicație premium cu funcții avansate

17:24

„În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri. În ultimul deceniu, preocuparea decidenților politici a fost aceea de a asigura independența justiției prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiției în cadrul procedurilor de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiției și diminuarea rolului CSM în privința gestionării carierei magistraților, de fapt, slăbirea justiției”, spune Iohannis. 

Șeful statului apreciază că este implicat în desemnarea procurorilor șefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituției și exercită funcția de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. „În schimb, ministrul Justiției este numit politic, prin votul unei majorități parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic”, precizează el. 

„Preluarea instrumentelor de control asupra activității magistraților de către factorul politic, amenințarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare și subordonarea procurorilor față de ministrul Justiției, precum și ingerința procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraților și reducerea independenței lor. La acestea se adaugă și propunerea de înființare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraților cu consecințe asupra competențelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absența unor garanții legislative și instituționale cu privire la independența acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupției este evident”, mai spune Iohannis. 

„Procedura de numire în funcțiile de conducere de la ICCJ, parțial se păstrează, parțial se modifică. Președinte ICCJ se numește de președinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secția de judecători. Procedura de numire la Ministerul Public – PG, DNA, DIICOT, să decidă secția de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiției. Ce apare modificat aici, faptul că decide secția pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiției. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce președintele ICCJ e numit de președintele Republicii și procurorii șefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonați ierarhic, judecătorii nu. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituție, își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, la judecători nu există o asemenea prevedere”, a spus Tudorel Toader. 

Modificarea vizează legea 303 privind statutul procurorilor și judecătorilor. În momentul de față, articolul 54 prevede că:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”

În cazul judecătorilor, articolul 53 din actuala lege prevede:

„Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la aceasta instanță cel puțin 2 ani”