Klaus Iohannis merge la Consiliul European cu un gând: ajutorul pentru Ucraina să rămână o PRIORITATE DE VÂRF pe agenda UE

Liderii statelor membre UE și-au dat întâlnire la Bruxelles, pe 1 februarie, la o reuniune extraordinară a Consiliului European. Vor avea pe masă un subiect extrem de important: revizuirea la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE pentru 2021-2027, inclusiv sprijinul acordat Ucrainei.

În acest context, cele mai importante decizii vizate sunt cele privind sprijinul pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, în conformitate cu necesitățile Ucrainei, transmite Administrația Prezidențială.

Mandatul pe care și l-a acordat președintele pentru acest Consiliu este unul care înglobează în aceeași frază triada Ucraina-prioritate-sprijin. Mai exact,  președintele va pleda, din partea României, ca Ucraina să rămână o „prioritate de vârf” pe agenda Uniunii Europene.

ACTUALITATE Britanicii se pregătesc pentru ce e mai rău. Scenarii catastrofale în cazul încălzirii globale. Cât teritoriu ar putea pierde Imperiul

15:28

ȘTIINȚĂ DESCOPERĂ.ro, site-ul preferat al pasionaților de Știință și Tehnologie din România!

15:12

Președintele României va pleda ferm ca Ucraina să rămână o prioritate de vârf pe agenda Uniunii Europene şi, în acest sens, va sublinia faptul că sprijinul pentru Ucraina, sub toate formele sale, trebuie să continue și să aibă o predictibilitate sporită, atât din punct de vedere financiar, cât și militar.

În ceea ce privește bugetul Uniunii, Klaus Iohannis va avea o abordare echilibrată.

Președintele Klaus Iohannis se va pronunța pentru o abordare echilibrată și constructivă, care să permită obținerea consensului necesar pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual (CFM), pe baza elementelor deja agreate cu privire la pachetul de revizuire de către 26 de state membre UE, inclusiv de către România, la reuniunea Consiliului European din decembrie 2023, conform Palatului Cotroceni.

Revizuirea bugetului, un „must” pentru Uniune

Obținerea unui acord la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE ar permite ulterior adoptarea rapidă a legislației europene privind sprijinul pentru Ucraina.

Revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027 include crearea unui Mecanismului Ucraina, menit să ofere stabilitate pe termen lung țării afectate de război.

La Consiliul din decembrie, liderii au discutat cum să finanțeze cele mai stringente nevoi și prioritățile viitoare, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, migrația și dimensiunea externă, plățile de dobânzi ale UE de următoarea generație și instrumentele speciale.

Cadrul de negociere prevede un pachet financiar suplimentar de 64,6 miliarde EUR, care ar trebui cheltuit pentru următoarele noi priorități:

• 50 de miliarde EUR pentru Facilitatea pentru Ucraina (17 miliarde EUR sub formă de granturi și 33 miliarde EUR în împrumuturi)
• 2 miliarde EUR pentru migrație și gestionarea frontierelor
• 7,6 miliarde de euro pentru cartier și lume
• 1,5 miliarde EUR pentru Fondul European de Apărare în cadrul noului instrument STEP
• 2 miliarde EUR pentru instrumentul de flexibilitate
• 1,5 miliarde EUR pentru rezerva pentru solidaritate și ajutor de urgență

Revizuirea bugetului multianual este o restanță a Consiliului din decembrie, anul trecut, liderii aflându-se în imposibilitatea de a ajunge la un acord. Nu mai există rezerve în bugetul Uniunii Europene, întrucât s-a cheltuit mai mult decât a fost prevăzut în 2020, din cauza multiplelor valuri de coronavirus și a izbucnirii războiului în Ucraina.

Însă, cele 50 de miliarde euro promise Ucrainei sunt un nod în gâtul lui Viktor Orbán. Premierul ungar a refuzat compromisul și s-a opus propunerii Bruxelles-ului care necesită binecuvântarea unanimă a tuturor liderilor UE.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la final că toate cele 26 de țări UE, cu excepția Ungariei, au ajuns la un acord cu privire la „toate componentele” revizuirii bugetului, inclusiv banii pentru Ucraina.

Sursa: presidency.ro

CITEȘTE ȘI:

UE evită recesiunea, dar activitățile economice STAGNEAZĂ, în contextul rezultatelor slabe din Germania și Franța

Ghinion sau provocare: Ce urmează pentru Iohannis după COTROCENI? Analist: „În cursa europeană, nu merge cu strategia «tacem și facem»”