Liderul deputaților PNL: Am stat la ghișeu mai mult decât ministrul Cotovelea ca să plătesc impozitul pe chirie

Deputații PNL prezenți la o conferință de presă au fost întrebați cât au petrecut la ghișeu pentru a-și achita impozitele la stat, după ce ministrul Răzvan Cotovelea a susținut că a stat circa 45 de minute.

„Ultima dată, când am plătit impozitul pe chirie, cred că am depășit timpul domnului ministru, am avut cred că o oră, fiindcă e un sistem în care te duci, stai la un ghișeu, după care te duci la casierie ca să plătești banii, deci e foarte dificil din punctul ăsta de vedere”, a spus Scutaru.

El a fost întrebat dacă și-a plătit impozitele în timpul guvernării USL, când PNL se afla la guvernare.

„Nu, am plătit acum zece zile, cred că era în Guvernul Ponta III”, a replicat liderul deputaților PNL.

JUSTIȚIE Bărbatul român care a înjunghiat o minoră australiană în Marea Britanie a fost condamnat la detenție pe viață într-un spital de boli mintale

00:23

DIPLOMAȚIE Statele Unite suspendă acordul tehnologic cu Regatul Unit din cauza tensiunilor comerciale. Începutul destrămării „Relației Speciale”

00:02

De asemenea, deputatul PNL Florica Cherecheș a susținut că el își achită dările la stat de acasă.

Cum se plătesc taxele în România. Reportaj cu camera ascunsă

„Aici contează foarte mult administrația locală. De exemplu, în Oradea de ani de zile se pot plăti online și eu de acasă, din fotoliu, mi le plătesc fără niciun fel de problemă”, a afirmat Cherecheș.

Ministrul pentru Societatea Informațională, Răzvan Cotovelea, a calificat serviciile furnizate populației de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) că fiind mizerabile și primitive, după ce în calitate de contribuabil a așteptat 45 de minute să plătească taxele datorate de familie statului

„Știu în detaliu situația de la ANAF pentru că și eu, la fel ca și alți cetățeni ai României, am fost în situația să achit anumite contribuții ale familiei și, după 45 de minute, nu am înțeles deloc, sincer vorbind, cum este organizată această instituție a statului. Este o mizerie ce se întâmplă acolo. Sunt nevoi mari, investiții financiare care trebuiau realizate până acum, erau angajamente pe care România le-a luat în 2010, lucruri care încă nu funcționează (…) Ceea ce se întâmplă acum la toate sediile ANAF este un privitimism dacă ne comparăm situația cu alte state europene, cum ar fi Germania sau Austria, unde peste 99% din plăți se fac online”, a afirmat Cotovelea, la conferința internațională „Mediafax Talks about Digital Europe”.

El a adăugat că situația de la ANAF poate fi schimbată prin utilizarea fondurilor europene care vor fi alocate României în perioada 2014-2020 pentru informatizarea administrației publice.

„În plus, Ministerul Finanțelor Publice și ANAF au un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut care poate ajunge până la 100 milioane de euro pentru informatizarea instituției, care trebuie să fie o prioritate”, a afirmat ministrul.

El a arătat că România este o țară a paradoxurilor, unde există o elită la nivel de producție software, care realizează niște aplicații extraordinare, dar, în același timp, există și o populație, în special zona de mijloc și vârstă înaintată, care nu este deloc familiarizată cu domeniul IT&C.

„Este foarte greu și costisitor de schimbat pe termen scurt această stare de fapt. Trebuie să insistăm pe training, pe comunicare și pe informare, iar în acest moment aceste tipuri de proiecte pot fi finanțate nu pe o scara foarte mare din fondurile strucuturale programate pentru 2014-2020. Pe noi, ca stat, ne interesează în special să ajutăm infrastructura IT&C să se dezvolte cu fonduri europene, să încurajăm sectorul IT&C să fie la fel de performant și competitiv ca și până acum, să încurajăm exporturile, mai ales cele legate de proprietate intelectuală, care vor aduce bani la buget”,a spus Cotovelea.

Potrivit statisticilor europene, doar 5% dintre români au interacționat în 2013 cu autoritățile statului prin intermediul internetului, de 6 ori mai puțini față de anul precedent.

De asemenea, numai 4% dintre români au accesat informații de pe pagini web oficiale și doar 2% au depus online formulare, de aproape 10 ori mai puțin comparativ cu media europeană și mult mai puțin decât în 2012.