Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, susţine că „aşa-zisa reducere” a deficitului bugetar prezentată de Guvernul Bolojan este „o minciună contabilă” şi că, în realitate, ”statul trăieşte pe datorie, ascunde plăţi, manipulează fondurile europene şi împinge România spre stagnare economică şi colaps bugetar, în timp ce cheltuielile cresc mai repede decât veniturile”.
„Guvernul Bolojan se laudă cu un deficit bugetar de „doar” 146 de miliarde de lei pentru anul 2025, adică 7,65% din PIB. Se laudă pentru că susţine că a scăzut deficitul bugetar cu 1% din PIB, de la 152 de miliarde de lei în 2024 la 146 de miliarde de lei în 2025. Iată, însă, ce se poate vedea la o citire mai atentă a execuţiei bugetare: Ambele deficite bugetare, atât cel pe 2024, cât şi cel pe 2025, sunt mincinoase, pentru că guvernul ne anunţă doar deficitul calculat pe numerar, nu cel real. Adică exclude din această raportare plăţile pe care trebuia să le facă şi nu le-a făcut, întârziindu-le cu bună ştiinţă”, spune Peiu.
El spune că deficitul bugetar real pe 2024 – 9,3% din PIB, cu 0,65% din PIB mai mare decât cel calculat pe numerar – a fost aflat de contribuabilii români abia prin martie 2025, de la Comisia Europeană, nu de la propriul guvern.
”Deficitul bugetar „pe numerar” în 2025 ar fi fost fix acelaşi cu cel din 2024, dacă pe 2024 nu ar fi fost încasări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală promovată de guvernul Ciolacu înainte de alegeri. Dacă vom compara veniturile curente şi cheltuielile curente, ne putem îngrozi, căci veniturile curente (585 de miliarde de lei) au crescut cu 10,3% faţă de 2024, iar cheltuielile curente (745 de miliarde de lei) au crescut mult mai rapid, cu 12%, faţă de 2024. Acesta este, oameni buni, deficitul curent al ţării: 160 de miliarde de lei! Restul este rezultatul fondurilor europene şi al aranjamentului contabil al acestora”, argumentează liderul senatorilor AUR.
El explică faptul că veniturile curente sunt cele care intră regulat în bugete: impozitele directe (pe venit, pe profit), cele indirecte (TVA, accize), cele pe proprietate, contribuţiile (CAS şi CASS), plus veniturile nefiscale. În plus, statul mai încasează, an de an, venituri de la UE. Pe 2025, fondurile de la UE au fost: 40 de miliarde de lei plăţi efectuate de guvern şi prefinanţări, plus 10 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, plus 23 de miliarde de lei din PNRR, plus încă 3,3 miliarde de lei plăţi diverse de la UE. În total, 75 de miliarde de lei, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024.
Conform lui Peiu, cheltuielile curente includ salariile bugetarilor, dobânzile pentru împrumuturile luate, cheltuielile de funcţionare a statului (bunuri şi servicii), pensiile, alocaţiile, voucherele şi alte forme de asistenţă socială, plus diverse cheltuieli făcute cu sumele încasate din fonduri europene (subvenţii agricole, programe de sprijin etc.).