MODIFICAREA Legilor Justiției, adoptată prin OUG de Guvern. Lazăr: Actul normativ VA ÎNGREUNA soluționarea marilor dosare

Guvernul modifică prin OUG legile Justiției. Ministrul Tudorel Toader explică avantajele schimbărilor. Vezi de ce critică procurorul general Augustin Lazăr ordonanța de luni

Tudorel Toader a precizat că schimbările se referă la detașările procurorilor, interviurile pentru selecția procurorilor-șefi vor fi transmise în direct, arhivate și văzute de oricine, iar ministrul va putea sesiza Inspecția Judiciară.

„Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale Justiției. A fost publicată și cea de-a treia lege a Justiției, care urmează sa intre în vigoare mâine. Pentru corelarea prevederilor, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisie de la Veneția, Guvernul a adoptat prezenta ordonanță de urgență. Consider că modificările aduse Legilor Justiției se vor dovedi benefice pentru înfăptuirea justiției, pentru cetățeni,” a declarat ministrul Justiției, după ședința de Guvern.

Tudorel Toader a precizat că nu a mers la Comisia de la Veneția pentru a cere aprobare pe prevederile ordonanței de urgență.

„Eu nu am mers la Comisia de la Veneția în aceste două săptămâni de două ori, pentru a negocia, cum am auzit în spațiul public, soluțiile din OUG. Nu am mers la sediul Comisiei nici pentru a solicita și lua aprobare pentru aceste soluții. Nu am mers la Comisie, pe cont propriu, fără o prealabilă dezbatere cu decidenții din țară,” s-a justificat ministrul Justiției.

Tudorel Toader, ministrul Justiției

Printre noile prevederi adoptate prin ordonanța de urgență de luni se numără și ridicarea pragului vechimii minime pentru procurorii care doresc să ocupe o funcție de conducere de la 8 la 15 ani. Interviurile pentru selectarea procurorilor șefi vor fi transmise în direct, arhivate și vor putea fi văzute de oricine.

„Comisia de la Veneția a spus să dăm dovadă de mai multă transparență. Am preluat de la CSM respectivele interviu și susțineri de proiecte manageriale și vor fi transmise în direct, vor fi arhivate și vor putea fi văzute de oricine e interesat,” precizează Toader.

Detașările procurorilor de la parchete nu vor mai fi decise de procurorul general, ci Secția pentru Procurori a CSM.

„Astăzi când vorbim, detașările de procurori, inclusiv în funcții de conducere, se realizează de către Secția de procurori, când e vorba de parchete de pe lângă Curtea de Apel, de la judecătorii. Detașarea, delagarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit de separarea carierelor între procurori și judecători, ca să decidă Secția procurori CSM în privința carierei procurorilor, iar secția judecători a CSM să decidă la judecători”, a completat Toader.

De asemenea, pentru a accede la DIICOT sau DNA, un procuror va avea nevoie de minim 10 ani vechime. „Am eliminat posibilitatea revocării procurorului din structura DNA, DIICOT de către procurorul șef în prezenta avertismentului, cea mai mică sancțiune. Viitorii procurori care vor funcționa la Secția de investigare a infracțiunilor în justiție vor beneficia de procurori detașați în condițiile legii”, a spus Toader.

O altă prevedere a OUG este cea potrivit căreia ministrul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară.

„Comisia de la Veneția a reținut faptul că cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM nu au drept de vot în plenul CSM. Și ne scrie Comisia de la Veneția cât de important e ca aceștia să aibă drept de vot. Înțeleg acum că dezinformarea e cauza. Constituția spune că reprezentanții societății civile participă la plenul CSM, cu drept de vot. E adevărat că în lege nu scria explicit că au drept de vot, dar cei doi reprezentanți ai CSM întotdeauna au participat la plen și au avut drept de vot. Dar ca să fie limpede, reprezentanții societății civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM, astfel cum scrie în Constituție. Ministrul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă sunt săvârșirite abateri disciplinare de procurori. Numai de procurori, subliniez. Prin raportare la 132 din Constituție care spune că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Autoritatea ar fi pur declarativă, dacă nu ai avea și un instrument juridic”, a precizat ministrul Justiției.

O altă modificare se referă la revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. „Faptul că membrii CSM pot fi revocați din funcție, dacă citez „pierd încrederea celor care i-au ales”. Ori încrederea e factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat și atunci același lucru în care eu am încredere, altul să nu aibă încredere. Această abordare subiectivă nu trebuie să se reflecte în statutul unui membru al CSM. E recomandarea Comisiei de la Veneția. Am eliminat-o și am preluat elemente procedurale primite de la reprezentanți ai CSM”, a completat Toader.

Ordonanța de urgență prevede și o serie de modificări în ceea ce pruvește amânarea pensionării anticipate a magistraților. Dacă varianta inițială a OUG prevedea amânarea pensionărilor anticipate până pe 31 decembrie 2022, cea adoptată de Guvern luni prevede amânarea doar până la finele anului 2019. „Pentru a ține echilibrul între dorința unora de a se pensiona la 20 de ani în profesia de magistrat, de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Venetia, s-a adoptat soluția amânării până la finele lui 2019, timp în care se va vedea cum se așează sistemul,” a declarat ministrul.

Procurorul general al României Augustin Lazăr a criticat adoptarea OUG pentru legile justiției, precizând că acest act normativ va duce la îngreunarea soluționării unor dosare importante aflate pe rolul Parchetului General.

„Din păcate, proiectele de acte normative făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele în curs. În marile dosare care sunt pe rolul Ministerului Public și sunt foarte bine cunoscute, spre exemplu pe cele pe rolul parchetelor militare, au fost concentrate resursele umane prin delegare aduse de la multe parchete pentru a rezolva dosare mari și complexe. Cu privire la aceste situații, vor înceta delegările pe funcțiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desființate, va fi foarte dificil de imaginat cum vor putea fi finalizate aceste dosare despre care toată lumea susține că dorim să fie finalizate, ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO,” a declarat Augustin Lazăr.

 

Inchide