M.R.Ungureanu: SIE a fost în NATO cu ceva timp înainte ca România să fie primită oficial în Alianță

M.R.Ungureanu: SIE a fost în NATO cu ceva timp înainte ca România să fie primită oficial în Alianță
Publicat: 31/03/2014, 13:47
Actualizat: 04/11/2016, 06:46

În acest context, Ungureanu a spus că între 1990 și 2000 „SIE a cunoscut mutații succesive, rezultat al evoluției societății și nevoii de integrare legislativă și funcțională ca instituție distinctă în cadrul SSN”, dar că „aceste modificări, promovate oarecum aleatoriu, s-au limitat de obicei la zona strict organizatorică (promovarea unei noi organigrame), nefiind rezultatul unei gândiri sistemice, care să conducă la dezvoltarea unei noi culturi organizaționale”.

În consecință,” analiza de sistem realizată în 2001 precum și comandamentele generate de opțiunea euro-atlantică au conturat necesitatea elaborării unui program coerent, cu obiective, etape și mecanisme de implementat în scopul modernizării și reformării SIE”, a subliniat fostul director al Serviciului, întrebat despre reformarea SIE ca urmare a aderării României la NATO.

„Sub coordonarea domnului director Fulga (directorul SIE în perioada 2001-2006 – n.r.) , cu informarea, consultarea și sprijinul viitorilor parteneri NATO, s-a constituit un colectiv pentru reformă și s-au elaborat Strategia SIE, obiectivele, foaia de parcurs, s-au pregătit din punct de vedere teoretic/normativ procesele și mecanismele care urmau a fi implementate. Obiectivele modernizării vizau, printre altele: trecerea la statutul civil, renunțarea la vocația «globală» și concentrarea pe spațiile de interes (obiectiv, de altfel, în acord și cu mutațiile survenite la finalul anilor ’90 în politica externă a României), managementul resurselor umane pe principii moderne, schimbarea culturii organizaționale precum și elemente specifice privind activitatea concreta de informații”, a spus, pentru MEDIAFAX, Mihai Ungureanu.

Fostul director al Serviciului în perioada 2007-2012 a precizat că aplicarea propriu-zisă a reformării SIE a început în 2004, „cu o nouă organigramă mai «suplă» și flexibilă și un nou sistem de management al resurselor umane – cu modificări majore, radicale chiar ale procesului de încadrare, pregătire, promovare, astfel că la acest moment intrarea în SIE dar și evoluția de carieră au la bază criterii cuantificabile, obiective, promovarea și trimiterea în misiune externă se fac prin concurs” și a continuat cu „adaptări ale metodologiilor de muncă dar și cu deschidere treptată spre societatea civilă” , SIE având, în parteneriat cu Universitatea București, un program de internship care a reprezentat o premieră pentru România.

„Tot acest proces de modernizare a fost unul de lungă durată – aproape zece ani, început în mandatul domnului Fulga și finalizat în timpul mandatului meu. Aș dori să fac o mențiune specială pentru domnul Fulga, căruia Serviciul îi datorează foarte mult tocmai pentru că, spre deosebire de alții, s-a angajat în implementarea unui program de reformă de anvergură, conștient că acesta nu se poate finaliza în limitele mandatului său și a renunțat astfel la asumarea meritelor, reale în cazul SIE, pentru modernizarea, evoluția și integrarea Serviciului în Comunitatea informativă nord-atlantică”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, fostul director al SIE.

Ungureanu a susținut că „transformarea” prin care a trecut SIE a fost „una reală, de substanță, cu efecte remarcabile în planul rezultatelor și eficienței, apreciată de parteneri pentru realismul și pragmatismul măsurilor luate”.

„Din acest motiv, în multe dintre întâlnirile mele cu omologi din state aliate sau aspirante NATO sau aflate în parteneriate cu NATO, subiectul principal de discuție a fost solicitarea lor, la recomandarea partenerilor strategici, ca SIE să le acorde asistență în planificarea propriei reforme”, a adăugat Ungureanu.

Având în vedere aceste evoluții, „intrarea propriu-zisă în NATO nu s-a resimțit ca un punct de inflexiune”, a subliniat fostul director al Serviciului.

„Serviciul avea deja relații de parteneriat cu toate serviciile omoloage, integrarea în comunitatea nord-atlantică ducând doar la o intensificare a cooperării, la o creștere a numărului de subiecte și un alt nivel de detaliere în schimbul de informații și, implicit, la creșterea nivelului de pregătire și de eficiență al lucrătorilor SIE”, a spus Ungureanu.

Întrebat de MEDIAFAX despre existența unor zone „întunecate” ale reformării SIE, Ungureanu a spus că nu crede că, din perspectiva Serviciului, „există «umbre» ale procesului de reformă”.

„Desigur, au fost și cazuri în care cadrele Serviciului nu s-au adaptat noilor exigențe, noilor criterii și, din proprie inițiativă sau la decizia SIE, au plecat. Singura restanță este una care nu a depins de Serviciu, ci depinde de noi, politicienii – deși prevăzută în programul de reformă, trecerea la statutul civil – deci modificarea legislației, încă nu s-a realizat, iar anul acesta «aniversăm» nu doar zece ani de la intrarea în NATO, ci și zece ani de când pachetul legilor securității naționale se află în Parlament”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, fostul director al Serviciului de Informații Externe, Mihai R.Ungureanu.

Mihai Răzvan Ungureanu a fost director al Serviciului de Informații Externe în perioada 2007-2012.

Tags:
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase