Nota de plată a primei ședinte a noului Guvern: 9 miliarde de lei

Consiliul Fiscal a alcătuit o estimare a impactului bugetar pentru fiecare măsură în parte adoptată, până în prezent, de noul Guvern. În urma creșterii cheltuielilor și scăderii veniturilor, Consiliul Fiscal a constatat un impact negativ de 8.917 miliarde lei (1,10% din PIB).

Cele șase măsuri de creștere pe care Cabinetul Grindeanu le-a adoptat, în sedință, respectiv: creșterea salariilor în administrație cu 20%, creșterea salariilor artiștilor cu 50%, creșterea punctul de la pensie la 1.000 lei, creșterea pensiei minime la 520 lei, dublarea alocației pentru studenți și creșterea salariului minim la 1.450 lei vor însemna, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, creșterea cheltuielilor bugetare cu 5.729 miliarde lei (0,73% din PIB).

Impactul net al primei măsuri sus-amintite, respectiv creșterea salariilor în administrație cu 20%, de la 1 februarie, conform estimării Consiliului Fiscal, ar urma să fie de 910 milioane lei (0,11% din PIB), în timp ce creșterea salariilor artiștilor cu 50% ar avea un impact net de 235 milioane lei (0,03% din PIB).

Creșterea punctului de pensie la 1.000 lei, de la 1 iulie, ar urma să aibă un impact de 2.615 miliarde lei (0,32% din PIB). Tot la același capitol, creșterea pensiei minime la 520 lei, de la 1 martie, ar însemna cheltuieli suplimentare care s-ar ridica la 1.022 miliarde lei (0,15% din PIB).

Totodată, dublarea alocației pentru studenți, de la 1 februarie, ar însemna cheltuieli suplimentare în valoare de 477 milioane lei (0,06% din PIB), iar creșterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie, ar avea un impact de 470 milioane lei (0,06% din PIB).

Minusuri sunt prognozate și la capitolul „venituri”, unde Consiliul Fiscal estimează, în urma eliminării și reducerii unor taxe, un gol de 3.188 miliarde lei.

Măsurile care atrag, în schimb, un impact pozitiv sunt creșterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie, care ar aduce venituri mai mari cu 1,47 miliarde lei (0,18% din PIB) la bugetul de stat și eliminarea plafonării contribuțiilor de asigurări, care ar avea un impact pozitiv de 600 milioane lei (0,07% din PIB).

În schimb, conform calculelor PSD, impactul total bugetar al măsurilor din programul de guvernare ar fi de 2,65 miliarde de lei.

„Acesta este răspunsul la toate atacurile din ultima vreme: măsurile adoptate de guvernul nostru, al tuturor românilor! Fiecare măsură, beneficiarii ei, impactul bugetar, precum și termenul de la care intră în vigoare. Iar toate au fost promisiuni făcute în campanie, pe care, iată, deja le-am onorat. Impactul total este de 2,65 miliarde lei”, scria Liviu Dragnea, miercuri, pe Facebook.

Ionuț Dumitru: „Deficitul va sări de 4% din PIB dacă se vor adopta majorările salariale și creșterea punctului de pensie”

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, declara, zilele trecute, că măsurile anunțate, vineri, de Guvern referitoare la majorările salariale ale bugetarilor, creșterea punctului de pensie și nu numai vor conduce la o creștere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB.

„Măsurile anunțate vineri de Executiv au un impact financiar foarte mare și vor conduce la o creștere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB”, declara, pentru Mediafax, președintele Consiliului Fiscal.

Klaus Iohannis: „Nu va fi deloc ușor de construit un buget pe măsurile care au fost deja aprobate și cu încadrarea într-un deficit de 3%, dar el e obligatoriu”

Cu toate acestea, premierul Sorin Grindeanu și ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, i-au promis președintelui Klaus Iohannis că se vor încadra în ținta de deficit de 3% în aplicarea măsurilor cuprinse în programul de guvernare al PSD-ALDE.

„Nu va fi deloc ușor de construit un buget pe măsurile care au fost deja aprobate și cu încadrarea într-un deficit de 3%, dar el e obligatoriu”, a subliniat Iohannis, precizând că Parlamentul și Guvernul trebuie să vină cu soluții în acest sens.

Prima reacție din partea Executivului a venit la scurt timp, printr-un comunicat de presă, în care se precizează că actualul Cabinet abordează „cu maximă responsabilitate construcția bugetului pe 2017″, în așa fel încât să se încadreze în limita deficitului de 3% și că prioritățile Guvernului se referă la asigurarea a 2% din PIB pentru Armată și la continuarea ritmului de creștere economică.

„După părerea mea, e important să avem pentru 2017 un buget sustenabil, solid care ține cont de câteva date importante, cum ar fi să ne încadrăm într-un deficit de sub 3%, alocare de 2% pentru Apărare. Avem promisiuni ca aceste lucruri vor fi realizate”, declara Klaus Iohannis, după finalizarea discuțiilor cu premierul Sorin Grindeanu și ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan.

Șeful statului mai preciza faptul că, în prezent, se lucrează pe buget și că discuțiile au urmărit să vadă care sunt intențiile Guvernului.

„Datele cu care au venit sunt date pe care le-am avut și noi. Am confruntat datele dintr-o parte și din cealaltă parte. Important e să avem un buget care ține cont de toate aceste condiționalități”, mai spunea Iohannis.

Reacția Guvernului: „Abordăm cu maximă responsailitate construcția bugetului pe 2017″

La câteva ore de la încheierea întrevederii de la Palatul Cotroceni, Guvernul a transmis, printr-un comunicat de presă, că este extrem de atent la modul în care se construiește bugetul pe 2017 și că prioritatea rămâne păstrarea ritmului de creștere economică, alături de asigurarea unui procent de 2% din PIB pentru Apărare, așa cum prevăd angajamentele internaționale ale României față de NATO.

„Abordăm cu maximă responsabilitate construcția bugetului pentru 2017, cu obiectivul principal de a pune în aplicare măsurile asumate în Programul de Guvernare, în condițiile încadrării în limita deficitului bugetar de 3% din Produsul Intern Brut. De asemenea, avem în vedere măsuri care să susțină continuarea ritmului de creștere economică, astfel încât dezvoltarea economiei să fie resimțită în mod concret de oameni”, transmitea Grindeanu prin intermediul unui comunicat de presă, postat pe site-ul Guvernului.

Ce riscă România dacă depășește ținta de deficit bugetar de 3%

România trebuie să se încadreze într-o țintă de deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, altfel riscă să fie sancționată de către Comisia Europeană pentru deficit bugetar excesiv. Odată intrată în procedura de deficit excesiv, statul membru al UE trebuie să adopte măsuri, în baza unor recomandări Consiliului Uniunii Europene, în cel mult șase luni. Dacă nu sunt adoptate măsuri, în termen de două luni de la adoptarea decizi prin care se constată neadoptarea vreunei acțiuni urmate de efecte, Consiliul poate notifica statul membru în cauză să ia măsuri de reducere a deficitului. Cel târziu în patru luni după notificare, dacă statul membru nu se conformează deciziilor Consiliului, acesta decide aplicarea unor sancțiuni financiare, potrivit Mediafax.