NOUA AFACERE A RETROCEDĂRILOR: iese samsarul, intră recuperatorul de puncte. Șeful ANRP: „Punctele au început deja să se vândă”

Într-un an și jumătate, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a emis 500 de milioane de puncte, echivalente cu 500 de milioane de lei, cu care deținătorii lor vor putea lua prin licitație, din 2016, primele terenuri din Fondul Național Imobiliar al statului. O parte dintre acestea le-au revenit direct foștilor proprietari sau moștenitorilor lor. O alta le-a fost atribuită, „samsarilor imobiliari”, dar, spre deosebire de perioada 2005-2012, în limita a 15% din valoarea evaluată a imobilului pentru care cumpăraseră, cu sume foarte mici, drepturile litigioase de la moștenitorii direcți.

Deși până la primele licitații mai e un an, iar Guvernul nu are încă centralizat Fondul Național Imobiliar din care va scoate proprietăți la vânzare, punctele se tranzacționează deja, în condiții avantajoase pentru cumpărători și cu o pierdere asumată pentru vânzătorii care nu doresc să aștepte până în 2024 pentru a-și recupera integral banii. „Deținători de puncte, Slavă Domnului, avem, vedem că punctele au început deja să se vândă. Au început să vină persoane cu dosare prin care ne arată că și-au înstrăinat punctele și vor să le dăm celor care le-au cumpărat certificat de deținător fără de care niciun deținător de puncte nu se va putea înscrie la licitație”, a explicat președintele ANRP, George Băeșu, contactat de Gândul.

Potrivit lui Băeșu, „până la sfârșitul lunii octombrie erau emise 484 de milioane de puncte care valorează 484 de milioane de lei. Au mai fost două ședințe în noiembrie, acum cu siguranță am depășit 500 de milioane de puncte”. Valoarea lor se înscrie în limitele obișnuite ale sumelor pe care ANRP le-a acordat anual sub forma titlurilor de despăgubire.

Președintele ANRP admite însă că, în privința conturării Fondului Național Imobiliar – mai exact o centralizare în fiecare județ a terenurilor disponibile care mai pot fi retrocedate în natură – există „o mică întârziere”.

Fondul Național Imobiliar întârzie să apară: „De două săptămâni ne ocupăm mai mult de strângerea de hârtii pentru organele de cercetare”

În 2012, în urma unui scandal de corupție la ANRP și a unei hotărâri a CEDO care cerea un alt cadru legislativ, acordarea despăgubirilor în bani a fost sistată de Guvernul Ungureanu. În 2013, Legea restituirii proprietăților a fost modificată, prin angajarea răspunderii, de al doilea Guvern Ponta. La start, Guvernul își asuma ca în 6 luni să centralizeze, pe de o parte prin prefecturi, pe de altă parte prin Domeniile Statului, toate terenurile din țară pe care statul le-ar putea retroceda în natură în locul altora revendicate. Până la 1 iulie 2014, Agenția Domeniile Statului avea de finalizat lista acestor terenuri pentru a o trimite spre ANRP. În februarie 2014, a venit însă cu o ordonanță de urgență prin care prelungea termenul cu încă 6 luni. Și acesta s-a dovedit insuficient, așa că ANRP așteaptă acum promulgare de către președintele Traian Băsescu a unei legi care să ducă acest termen până în martie, respectiv mai 2015.

„Săptămâna viitoare facem o ședință a Comitetului Interministerial care are în responsabilitate modul cum se aplică Legea 165 și stabilim. Așteptăm să se promulge și modificarea adoptată în Parlament la Legea 165/2013 în care am pus un termen pentru cadastru – până la 1 martie 2015 să se prezinte de către Agenția Națională de Cadastru situația comparativă a cererilor din fiecare județ și a terenului disponibil și 1 mai 2015 pentru ADS să se prezinte cu primele terenuri care pot face parte din Fondul Național al imobilelor, terenuri destinate exclusiv deținătorilor de puncte care vor participa la licitație. Inventarierea s-a prelungit puțin, a fost nevoie să dăm termenul mai încolo, dar rămânem în calendarul stabilit. Intenția e ca în 2016 să organizăm licitațiile pentru terenuri”, redesenează George Băeșu calendarul restrâns inițial la 120 de zile.

Întârzierea a venit, mai ales, din județe, acolo unde primarii n-au avut la început suficienți funcționari calificați să facă centralizarea, apoi banii. „În ultima săptămână înainte de alegeri, centralizarea proceselor-verbale de la comisiile locale ajunsese la 84%. Din cele 84% – localități care au depus documentele la prefecturi -, peste 70% aveau deja lucrările verificate de Oficiile județene de Cadastru”, se arată mulțumit Băeșu.

Spre final, președintele ANRP, pune însă „mica întârziere” și pe seama procurorilor DNA care le-ar fi schimbat funcționarilor guvernamentali prioritățile: „După ce au trecut alegerile, de două săptămâni ne ocupăm mai mult de strângerea de hârtii pentru organele de cercetare”.

Fondul Imobiliar Național ar urma să includă, în prima fază, terenurile institutelor și stațiunilor de cercetare, dar și proprietăți ale unor instituții publice nefolosite. Ulterior, ADS va prelua și terenurile rămase la dispoziția autorităților locale și pădurile. Potrivit unei analize făcute de Ziarul Financiar, miza ar reprezenta-o 400.000 de hectare de teren ale ADS și 3,2 milioane de hectare de pădure ale Romsilva. Ca valoare, un astfel de Fomnd s-ar ridica la 9,6 miliarde de euro.

„Crema” și „sărăturile”. Cum vor ieși la vânzare terenurile statului

Deocamdată însă nu se cunosc nici suprafața totală, nici valoarea terenurilor care ar urma să intre în Fondul Național. O altă mare necunoscută este și ordinea în care se vor scoate aceste terenuri la licitație, în condițiile în care avantajul evident le poate aparține celor care au deja titluri de despăgubire și puncte valorice emise la 1 ianuarie 2016. „În mod normal, ar trebui să existe în 2016 cât mai multe puncte emise, pentru ca să asigurăm cât mai multor oameni condiții să participe la licitații”, spune George Băeșu, fără a putea însă estima ritmul în care și noua Comisie Centrală, care a înlocuit CCSD păstrând însă regula numirilor pe criterii politice, va lucra.

„Va fi o zonare, de undeva trebuie să începem. Terenuri bune sunt peste tot în țară. Nu se gândește nimeni să ia crema la început și să lăsăm sărăturile la sfârșit, când ajung mai mult să aibă puncte”, susține președintele ANRP.

Nici după intrarea în vigoare a noilor reguli, epoca samsarilor nu s-a încheiat însă. „Avem în continuare multe hotărâri pe care le emitem inclusiv pentru cei care au cumpărat drepturi litigioase, dar pentru ei există acea reținere de 85%. Dacă un om a avut o proprietate de 200 de lei și a vândut jumătate din drepturi, lui îi dăm 100 de puncte, iar celui căruia i-a înstrăinat drepturile litigioase îi dăm 15 puncte din 100 și diferența de cât a plătit peste 100 de lei. Și atunci emitem decizii în acest fel: pentru unii 100, întregul, iar celorlalți le reținem”, spune Băeșu, găsind însă „o deosebire” între samsar și noul tip de recuperator de puncte: „Cei care vor acum să valorifice aceste puncte pe care le-au dobândit ca moștenitori știu și cât valorează, știu și cum pot să le fructifice cei care le cumpără”.

CITIȚI ȘI TOPUL „SAMSARILOR”. CINE SUNT MARII CÂȘTIGĂTORI AI MILIARDULUI DE EURO DIN AFACEREA RETROCEDĂRILOR CU SFORI POLITICE