PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul

Premierul a fost întrebat despre viitorul companiei Tarom.

„Nu am o soluție pe care să vă propun aici, că altfel aș fi managerul de la Tarom, dar cred că este mult loc de mai bine”, spune Bolojan.

„Mă gândesc la companii care au plecat exact din situația Tarom în urmă cu 20 de ani. Vă rog să vă uitați la o țară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor națională și cred că cei care au fost în conducerea Tarom au trebuit să se gândească unde suntem noi”, completează el.

Acesta critică instabilitatea de la vârful companiei.

„Într-un an de zile au fost schimbați 3 sau 4 manageri la Tarom. Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie”, menționează el.

„Cei care mă ştiu, ştiu că nu fac gesturi populiste”, afirmă premierul.

Bolojan spune că fiecare este liber să ia ce decizie doreşte, dar el nu a luat o astfel de hotărâre deocamdată.

„Vă anunţ în perioada următoare dacă va fi cazul”, completează el.

„O componentă la ANAF este cea legată de prețurile de transfer. Trebuie să ne asigurăm că toate companiile, indiferent că sunt românești sau străine, trebuie să plătească taxe statului român”, explică Bolojan.

„Au fost discutate la nivel guvernamental, sunt prinse în protocolul de guvernare”, notează el.

Întrebat dacă ar fi de acord cu punerea în aplicare a referendumului pentru 300 de parlamentari, Bolojan afirmă că el susține o astfel de inițiativă.

„Personal, fără să fiu un populist, cred că Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari. Dar nu uitați că suntem o coaliție și pentru a promova proiecte de legi importante, dacă nu vrem să facem acțiuni de imagine, la asta ne-am priceput. Am făcut 20 de ani asta, deci pentru proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Când va fi acest suport și pentru această componentă? Vă promit că veți vedea susținere, cel puțin din partea mea, fără niciun fel de echivoc. Dar nu-mi place să spun că unii vor, alții nu vor. Toate lucrurile pe care le propui trebuie să aibă un suport. Și o atitudine de bună-înțelegere într-o coaliție mare, care nu este ușor de gestionat, cred că ține, pur și simplu, de o minimă responsabilitate astăzi în România”, precizează Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților.

„Azi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. Traduc asta: pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net”, susține șeful Executivului.

Bolojan spune că avem o pensionare prea rapidă.

„Se pensionează, în general, la 48 de ani”, afirmă Bolojan.

Premierul mai spune că, în calitatea de preşedinte interimar, a văzut că 90% dintre pensionări au fost la 48 de ani.

El precizează că pensinarea trebuie să se facă, pentru majoritatea profesiilor, la 65 de ani. Ar putea exista derogări pentru profesiile unde este nevoie de forţă fizică.

„Pentru toate celelalte profesii să fie întotdeauna vârsta standard (…) În câţiva ani de zile, nu vom mai avea cine să ne plătească pensiile”, menționează Bolojan.

„Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu e suficient să te autorizezi la nivel de țară, e nevoie ca primăria dintr-o localitate să stabilească o zonă – poate să fie tot orașul, sau poate să nu fie nicio stradă, sau poate să fie doar un cartier. Sau Mamaia, în cazul municipiului Constanța. Unde pe baza unei taxe speciale, primăria poate să stabilească intensitatea”, spune premierul.

Bolojan adaugă că, în acest caz, comunitățile locale vor hotărî dacă „au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă, au nevoie să fie unul sau 100”.

„Sunt invadate toate orașele noastre de aceste puncte de lucru. Trebuie să transferăm odată activele care sunt în paragină în toată țara. Avem o grămadă de active în paragină care sunt în țara nimănui, dar anumite structuri guvernamentale, cum sunt cei din zona sportivă, de frică să nu-și pierdă posturile, nu au susținut această descentralizare”, spune prim-ministrul.

Bolojan subliniază că „am putea avea amenajări în aproape toate orașele, pe care primăriile doresc să le facă, dar dacă n-au un teren părăginit în proprietate, n-au cum să aducă un plus acolo și trebuie să încheiem acest proces pe care tot îl anunțăm de foarte mult timp”.

„Este nevoie de o reformă profundă în sănătate. Cheltuielile din acest sector au ajuns la 16% din totalul bugetului general consolidat – același nivel ca în perioada pandemiei – în condițiile în care percepția populației nu s-a îmbunătățit”, spune Bolojan.

Premierul amintește că, în ultimii ani, cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut accelerat: de la 49 de miliarde lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde lei în vara lui 2025.

„Mai mult, pentru a încheia anul, este nevoie de încă 14 miliarde lei. Din martie, nu se mai plătesc sumele integrale către sistemul de sănătate, ci doar salariile, iar în celelalte capitole s-au acumulat arierate importante”, avertizează șeful Guvernului.

Bolojan arată că problema nu este lipsa resurselor, ci modul ineficient în care sunt cheltuite fondurile.

„Salariile reprezintă peste 90% din cheltuielile spitalelor. În aceste condiții, ce mai rămâne pentru pacienți?”, întreabă retoric premierul.

Șeful Executivului acuză și „optimizările artificiale” ale indicilor de complexitate a cazurilor, prin completarea foilor de observație cu diagnostice suplimentare, doar pentru a crește sumele decontate de CNAS.

„Nu pentru că ești mai performant, ci pentru că știi cum să scrii mai bine”, spune Bolojan.

În privința tratamentelor, premierul atrage atenția asupra ponderii disproporționate a medicamentelor inovative, extrem de scumpe, în detrimentul celor generice, deși acestea din urmă tratează în mod eficient peste 90% din afecțiuni.

„Suntem una dintre puținele țări în care medicamentele inovative au o pondere semnificativ mai mare. Aceasta nu este o regulă, ci ar trebui să fie o excepție. Dacă nu inversăm această balanță, vom continua să cheltuim excesiv fără impact real asupra stării de sănătate a populației”, avertizează Bolojan.

Ilie Bolojan subliniază că o metodă de reducere a deficitului bugetar este creșterea încasărilor la stat.

„Așa cum pe bună dreptate ați observat și dumneavoastră și cum ne-au spus și cetățenii, înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasați pe cele pe care le-ați stabilit deja. aici, o direcție importantă, într-adevăr, este să ne creștem gradul de încasare”, susține el.

De asemenea, premierul spune că „nu putem face acest lucru de pe-o zi pe alta, pentru că aici sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile”.

„Pentru a combate munca la negru, trebuie să faci controale, într-adevăr, serioase și să știu zonele, cum sunt cele de construcții, de exemplu, în general, micile construcții, unde munca la negru este o constantă. Dar pentru asta trebuie să fie niște indicatori de performanță la cei care fac controale”, explică Bolojan.

Despre ANAF, prim-ministrul afirmă că este nevoie de terminarea digitalizării instituției.

Acesta critică reticența instituției față de acest demers, dar și lipsa de eficiență a acestuia.

„Nu există nici un entuziasm, așa am constatat, sau n-a fost cel puțin, la ANAF să se facă digitalizarea. Pentru că atunci se vede din analize de risc exact unde sunt problemele. Așa, dacă este un deșert de informații, vă puteți imagina că eficiența unor controale este foarte redusă”, arată el.

În domeniul insolvenței și cesiunii de creanțe, premierul avertizează că actuala legislație permite abuzuri, cum ar fi transferul creanțelor către firme fantomă, ceea ce face imposibilă recuperarea datoriilor.

„Trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, de a executa silit. Avem niște arierate enorme, de zeci de miliarde. Sigur, se pune întrebarea cum nu le-au văzut de s-au acumulat la acest nivel, ani de zile. Pentru asta este evident că sunt responsabilități importante în toată structura ANAF-ului”, mai spune el.

Bolojan propune și limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere din ANAF.

„Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și, în mod evident, obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem probleme destul de serioase în toată țara”, susține Bolojan.

„E nevoie de reducerea piederilor şi închiderea societăţilor care au pierderi mai mulţi ani consecutivi. Propunem modificarea legislaţiei ca societăţile adminsitrate de AMEPIP să nu mai gestioneze 1.400 de societăţi, că nu le poate gestiona, iar numărul să se reducă la cele relevante, care nu pot depăşi 200”, spune premierul.

„Un pachet important ține de reforma societăților comerciale în care acționar majoritar este statul. Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. (…) Ce ne propunem: vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori; vom iniția modificarea indicatorilor de performanță, acest lucru este foarte important, pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management. Unii s-au instalat, ca să folosesc ghilimelele, pentru câțiva ani de zile, în baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate, de multe ori; (…) vom modifica legislația, propunând reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor la valori rezonabile”, afirmă Bolojan.

Premierul Bolojan spune că săptămâna aceasta a prezentat în Parlament pachetul bugetar-fiscal.

„Este primul pachet care are două direcții importante în vederea reducerii deficitului bugetar, cea de a crește veniturile prin măsurile care au fost propuse și a doua direcție, să plafonăm cheltuielile și să le scadem. Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale, în așa fel încât să putem testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor”, explică Bolojan.

El adaugă că a constatat că, „pe de o parte, avem o reacție pozitivă și ați văzut săptămâna aceasta, marți, poziția comisarului pe probleme economice”.

„De asemenea, a doua zi, am lansat o emisiune de fonduri, practic pentru a ne împrumuta, și am văzut o perspectivă îmbunătățită vizavi de România, pe care au avut-o piețele, prin modul în care au reacționat, în sensul în care toate titlurile care au fost puse la cumpărare au fost subscrise. Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută, ceea ce înseamnă economii importante, ca să vă faceți o imagine, au fost economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi în următorii 14 ani cumulat, pe care România le va economisi doar la contractarea acestui pachet”, mai spune Bolojan.

Potrivit premierului, „agențiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important, dar în mod evident îmbunătățirea situației bugetare a României va depinde de măsurile care vor fi adoptate în perioada următoare, dar mai ales de modul în care vor fi puse acestea în practică, de disciplina financiară pe care o vom pune în acțiune în perioada următoare și de evitarea revenirii la măsuri populiste”.

Pachetul fiscal numărul doi pregătit de guvernul condus de Ilie Bolojan este construit pe 7 piloni, potrivit informațiilor Economica.

Pilon 1 – Resursa Umană

• Revizuire indemnizații CA – uri autorități: ANCOM, ASF, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței
• Eliminarea cumulului pensiilor cu salariul în cadrul instituțiilor și autorităților publice
• Restructurarea Administrația Națională Apele Române

Pilon 2 – Simplificare/Debirocratizare

• Simplificare proceduri inregistrare SRL – firma într-o zi (intersectare cu digitalizare)

Pilon 3 Digitalizare

• Departament digitalizare în subordinea Prim-Ministrului pentru corelarea tuturor măsurilor de digitalizare.
• Din septembrie, catalogul digital electronic la nivel național

Pilon 4 Eficientizare autorități publice/companii de stat

• Limitarea salarizării – intersectare cu resursa umană
• Restrângere CA-uri/Comisii de supraveghere/Consilii consultative
• Reorganizarea structurilor funcționale din componența DSU, IGSU și IGAv, în vederea reducerii funcțiilor de conducere, optimizarea proceselor de comandă și suport în vederea asigurării unui lanț decizional suplu
• Analiză companii de stat cu potențial de restructurare – Energie, Transporturi, industria de apărare

Pilon 5 Imaginea României (nu este trecută însă nicio măsură)

Pilon 6 Reforma administrativ-teritoarială

• Desființarea funcției de viceprimar la autoritățile administrației publice locale cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori – adoptare în 2025, intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026.
• Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;
• Stabilire scheme de personal maximale
• Revizuirea funcționării Poliției Locale (inclusiv prin plafonare dispozitive), în colaborare cu M.A.I.
• Creșterea/stimularea capacității de încasare a impozitelor (inclusiv prin creșterea alocărilor bugetare drept consecință)
• Comasare direcții/servicii furnizate de localități mici
• Comasare structuri subordonate IGSU, DSU, IGAv în structuri teritoriale.

Pilon 7 Eficientizare fiscală

• ANAF, Antifraudă, VAMA – decizie pentru plasare în afara algoritmului politic și demarat procesul de reorganizare și crearea indicatorilor de performanță; decizie de depolitizare funcții de conducere si examen național
• Înăsprirea regimului insolvenței, evitarea insolvențelor în cascadă, înăsprirea legislației privind executarea silită, criminalizarea evaziunii fiscale și a evaziunii organizate.
• Demarat analiza pentru reorganizarea ANAF, în vederea comasării direcțiilor redundante
• Implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcție de istoricul lor de conformare și contribuție.